La 15 noiembrie 2024 este marcată Ziua scafandrilor militari şi Ziua scafandrului român, amintind de anul 1976, atunci când a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înfiinţat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit www.centruldescafandri.ro.

Marele Stat Major, prin Dispoziţia din 6 octombrie 1976 transmisă Comandamentului Marinei Militare, anunţă înfiinţarea Centrului 39 Scafandri, dislocat în Constanţa şi subordonat Comandamentului Marinei Militare, începând cu data de 1 octombrie 1976. Centrul 39 Scafandri a luat fiinţă prin dizolvarea Grupului 279 Scafandri din garnizoana Mangalia, tehnica şi efectivele grupului intrând în compunerea Centrului.

Prin Hotărârea Guvernului din 21 iulie 1993, Centrul 39 Scafandri a fost autorizat ca organism unic de brevetare, pregătire şi perfecţionare a scafandrilor profesionişti din ţară, din acelaşi an restructurându-şi şi diversificându-şi activităţile, prin executarea de lucrări cu scafandri la nave, cheiuri şi structuri imerse; formarea şi atestarea personalului medical de specialitate; desfăşurarea activităţii de cercetare ştiinţifică pentru realizarea de mijloace tehnice şi tehnologii de lucru sub apă. În 1998, Centrul de Scafandri a fost acceptat ca membru în Grupul de Lucru pentru Standardizarea Problemelor de Scufundare (UDWG), structură coordonată de Agenţia Navală de Standardizare a NATO, iar un an mai târziu a fost inclus în ATP 67 B - Manual de Salvare de pe Submarine.

Începând cu anul 2016, cu avizul favorabil al Serviciului Istoric al Armatei, Ziua Aniversară a Centrului 39 Scafandri, Ziua Scafandrilor Militari şi Ziua Scafandrului Român este modificată din data de 1 octombrie în data de 15 noiembrie. Potrivit documentelor de arhivă se confirmă înfiinţarea Centrului 39 Scafandri între 01-30 octombrie 1976, prin dizolvarea şi transformarea Grupului 279 Scafandri, preluând în componenţa sa tehnică şi efectivele acestuia, conform portalului https://www.mangalianews.ro/.

Printre realizările extraordinare ale scafandrilor militari se remarcă: prima scufundare în saturaţie cu amestecuri heliu-oxigen, la adâncimea de 301 m (1981), prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri heliu-oxigen la adâncimea de 350 metri (1982), prima scufundare în saturaţie după o tehnologie proprie cu amestecuri azot-oxigen (februarie 1983), omologarea unei tehnologii de scufundare în saturaţie cu amestecuri azot-oxigen şi recordul naţional de adâncime, la 500 metri, prin scufundare în saturaţie, executată în perioada 25 septembrie - 9 octombrie 1984, potrivit volumului "Calendarul Tradiţiilor Militare" (2010) şi portalului www.centruldescafandri.ro.

În anul 2020, Ziua scafandrilor militari şi a scafandrului român a fost marcată prin organizarea unei ceremonii festive, în portul Constanţa, de Divizionul 175 Nave Scafandri de Luptă "Comandor Constantin Scarlat", pentru a cinsti memoria întemeietorului scafandreriei române moderne, Constantin Scarlat, fost cercetător şi cadru militar al Marinei Militare Române, potrivit Statului Major al Forţelor Navale (SMFN). Personalitatea comandorului Constantin Scarlat a marcat întemeierea şi dezvoltarea scafandreriei române moderne. A fost cercetătorul subacvatic care a iniţiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, punând bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, şi ale unui sector de cercetare a acestui domeniu, în 1969. Tot lui i se atribuie meritul realizării primei hărţi a reliefului submarin şi a resurselor platoului continental al Mării Negre. A fost ofiţer secund pe nava de cercetări şi intervenţie cu scafandri de mare adâncime "Emil Racoviţă" (1977-1979) şi după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor româneşti de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic, potrivit sursei citate.

În baza Hotărârii Guvernului din 21 iulie 1993, Centrul 39 Scafandri a fost autorizat ca organ unic de brevetare, pregătire şi perfecţionare a scafandrilor profesionişti din ţară.

Începând cu anul 1993, Centrul 39 Scafandri şi-a restructurat şi diversificat activităţile precum: desfăşurarea de lucrări cu scafandri la nave, cheiuri şi structuri imerse; formarea şi atestarea personalului medical de specialitate; derularea activităţilor de cercetare ştiinţifică pentru realizarea de mijloace tehnice şi tehnologii de lucru sub apă, potrivit https://www.centruldescafandri.ro/scurt-istoric/.

În 1994, pe fondul perfecţionării structurilor organizatorice din Marina Militară, Centrul 39 Scafandri devine Brigada de Submarine şi Scafandri, având în subordine o unitate de scafandri de mare adâncime, o unitate de scafandri de luptă şi submarinul ''Delfinul''. În Comandamentul brigăzii a funcţionat o Şcoală de scafandri şi un Laborator Hiperbar. Unitatea de scafandri de mare adâncime avea în înzestrare navele ''Emil Racoviţă'' şi ''Grigore Antipa'', dotate cu echipamente de scufundare şi lucru până la adâncimi de 120 metri, respectiv 250 metri.

Anul 1998 a însemnat revenirea la titulatura ''Centrul 39 Scafandri'', iar unităţile de scafandri de mare adâncime şi de scafandri de luptă din subordine au fuzionat, rezultând Divizionul 175 Nave Scafandri.

Secţia Scafandri de Luptă din Divizionul 175 a devenit, în decembrie 2014, Secţia Scafandri de Luptă şi Operaţii Speciale cu indicativul U.M. 02014, iar din mai 2016 s-a transformat în Divizionul 164 Forţe Navale pentru Operaţii Speciale, în subordinea Centrului 39 Scafandri. Data de 1 noiembrie 2019 avea să reprezinte intrarea Divizionului 176 Nave Scafandri de mare adâncime în compunerea Centrului 39 Scafandri, iar de la 13 august 2020, Divizionul 175 Nave scafandri de luptă primeşte denumirea oficială de Divizionul 175 Nave scafandri de luptă ''Comandor Constantin Scarlat''.

În cei peste 50 de ani de existenţă, Centrul 39 Scafandri a plătit un greu tribut misiunilor dificile desfăşurate pe teritoriul naţional sau în teatre externe de operaţii prin pierderea a 19 eroi care şi-au închinat viaţa acestei importante arme a Armatei Române, potrivit www.centruldescafandri.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)