O reuniune informală a şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene va avea loc la 8 noiembrie 2024, la Budapesta, în capitala ţării care deţine preşedinţia actuală a Uniunii Europene. Se va discuta despre un nou pact privind competitivitatea, una dintre priorităţile preşedinţiei ungare a Uniunii (iul.- dec. 2024), precum şi despre evoluţiile din Georgia. De asemenea, se aşteaptă ca reuniunea să se finalizeze printr-o "Declaraţie Budapesta", informează site-urile https://www.europarl.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

Întâlnirea informală a Consiliului European are loc după cea de-a cincea reuniune a Comunităţii Politice Europene, ce a avut loc tot la Budapesta, la 7 noiembrie, pe tema provocărilor în materie de securitate cu care se confruntă Europa, informează https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

Discuţia despre un nou acord privind competitivitatea, cu scopul de a face o Uniune Europeană mai autonomă, se va face în conformitate cu angajamentele anterioare asumate în declaraţiile de la Versailles (martie 2022) şi Granada (octombrie 2023) şi cu agenda strategică 2024-2029 (convenită în iunie 2024), indică https://www.consilium.europa.eu/.

Plecând de la rapoartele "Much more than a market" al lui Enrico Letta şi "The future of European competitiveness" al lui Mario Draghi, se aşteaptă să se atingă subteme precum: decalajele de inovare şi productivitate; măsuri de consolidare a pieţei unice pe termen scurt şi mediu; reînnoirea industrială şi decarbonizarea; pregătirea în materie de apărare; cercetare, inovare şi tehnologii disruptive; suveranitatea energetică şi neutralitatea climatică etc.

Totodată, la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 17-18 aprilie 2024, liderii Uniunii au convenit asupra necesităţii unui nou pact pentru competitivitate şi au prezentat câteva mijloace pentru realizarea acestuia. În acel context, s-a afirmat că investiţiile şi accesul la capital sunt de o importanţă crucială, la fel ca şi necesitatea ca UE să îşi reducă dependenţele strategice în sectoare precum energia, materiile prime critice, semiconductorii, sănătatea, cel digital, cel alimentar, tehnologiile critice, substanţele chimice, biotehnologia şi spaţiul, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

În plus, la Consiliul European recent din 17 octombrie 2024, liderii Uniunii au invitat toate instituţiile UE, statele membre şi părţile interesate să continue lucrările ca răspuns la provocările identificate în cele două rapoarte "Much more than a market" şi "The future of European competitiveness".

Adoptarea unui nou pact privind competitivitatea este şi o prioritate cheie a preşedinţiei Ungariei a UE, pentru a restabili dezvoltarea economică şi a crea condiţiile pentru o creştere durabilă, aprofundarea pieţei interne, concentrarea pe sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cooperarea internaţională şi asigurarea stabilităţii şi durabilităţii locurilor de muncă, mai indică site-ul https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

În ceea ce priveşte Georgia, liderii Uniunii vor discuta calea de urmat în acest stat în urma alegerilor parlamentare. Cu privire la alegerile parlamentare recente, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a spus la 27 octombrie: "Luăm act de evaluarea preliminară a OSCE şi solicităm Comisiei Electorale Centrale şi altor autorităţi relevante să îşi îndeplinească datoria de a investiga şi a judeca rapid, transparent şi independent neregulile electorale şi acuzaţiile referitoare la acestea.". Georgia a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 şi i s-a acordat statutul de ţară candidată în decembrie 2023. UE şi Georgia cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului European s-a desfăşurat la 17 octombrie 2024, liderii UE adoptând concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, asigurarea unei ordini internaţionale bazate pe norme, competitivitatea, migraţia, Republica Moldova, Georgia, relaţiile externe şi alte subiecte.

Cu privire la Ucraina, la reuniunea din 17 octombrie, liderii Uniunii şi-au reiterat apelul pentru aplicarea deplină şi efectivă a sancţiunilor la adresa Rusiei, precum şi pentru măsuri suplimentare de combatere a eludării acestora, inclusiv prin intermediul ţărilor terţe. În acest context, a fost condamnat sprijinul furnizat fără întrerupere de ţări terţe pentru războiul de agresiune al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de produse tehnologice şi software, le-au îndemnat să înceteze acordarea oricărei asistenţe şi au salutat adoptarea noului regim de sancţiuni al UE ca răspuns la ameninţările hibride ale Rusiei.

În privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu, liderii UE au condamnat în termenii cei mai fermi atacurile iraniene asupra Israelului din 1 octombrie şi acţiunile destabilizatoare desfăşurate de Iran în Orientul Mijlociu prin intermediul grupărilor teroriste şi armate precum houthi, Hezbollah şi Hamas. Ei au reafirmat dreptul Israelului de a se apăra şi angajamentul UE faţă de securitatea Israelului şi stabilitatea regională, conform https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)