Catedrala din oraşul suedez Uppsala datează de la sfârşitul secolului al XIII-lea. Este cea mai înaltă biserică din Scandinavia, reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei, adăposteşte osemintele Sfântului EriK, gazda tradiţională de încoronare a regilor suedezi în trecut şi o adevărată capodoperă a arhitecturii gotice scandinave, conform svenskakyrkan.se.

Catedrala evenghelică-luterană este situată în centrul oraşului Uppsala, al patrulea ca mărime din Suedia. Istoria catedralei începe în secolul al XIII-lea, în jurul anului 1258. Atunci a apărut iniţiativa de a construi un impresionant lăcaş de cult care să înlocuiască marele templu Gamla Uppsala (Vechiul Uppsala), distrus într-un incendiu. În urma conciliului de la Soderkoping, in septembrie 1270, arhiepiscopul Folke Angel a decis ca noul sediu al arhidiecezei să devină Uppsala, oraş care purta la acel moment denumirea de Ostra Aros.

Iniţial, catedrala a aparţinut de Biserica Romano-Catolică, fiind ridicată cu permisiunea Papei Alexandru al IV-lea.

A fost concepută în stilul gotic francez, printre arhitecţii care au lucrat la proiect numărându-se Estienne de Bonnueill.

În mare parte, lucrările au fost executate între anii 1272 şi 1420, latura vestică a construcţiei fiind finalizată de abia în secolul al XV-lea. Perioada îndelungată de la începutul până la finalizarea lucrărilor a fost cauzată de lipsa de fonduri, condiţiile aspre climaterice şi de izbucnirea epidemiilor de ciumă, notează sursa citată.

Catedrala a fost consacrată în anul 1435, fiind închinată Sfinţilor Laurenţiu, Erik (ocrotitorul Suediei) şi Olaf (ocrotitorul Norvegiei), arată crestinortodox.ro.

Materialele de construcţie folosite, în special cărămizile de o remarcabilă nuanţă roşiatică, au fost extrase de pe plan local, din apropierea edificiului. Coloanele de la intrare au fost realizate după câteva decenii de la consacrare, din calcar adus din Gotland, insulă din Marea Baltică.

Catedrala nu a fost destinată laicilor, găzduind doar serviciile şi ritualurile înaltului cler al Bisericii Catolice. Această situaţie s-a menţinut până în ajunul Reformei protestante din secolul al XVI-lea, când accesul a fost permis tuturor credincioşilor.

Biserica Suedeză a început să rupă legăturile cu Roma în 1527, adoptând luteranismul. Trei ani mai tîrziu, în Catedrala din Uppsala a avut loc prima slujbă evanghelică-luterană, deşi această religie a fost adoptată oficial în Suedia de abia în 1593, la Sinodul de la Uppsala. Unele dintre vechile fresce şi decoraţii catolice din catedrală au fost, treptat, acoperite.

De-a lungul timpului, construcţia a fost victima unor incendii, cel care a produs cele mai multe daune înregistrându-se în 1702, arată svenskakyrkan.se.

Între anii 1885 şi 1893, au avut loc ample lucrări de renovare şi consolidare, stilul adoptat de către arhitectul Helgo Zettervall fiind unul neo-gotic. De atunci datează actualele picturi murale şi vitraliile, precum şi cele două turnuri ale catedralei, care ating impresionanta înălţime de aproape 120 de metri (118,7 m). Lungimea construcţiei măsoară tot 118,7 metri, iar lăţimea are 45 de metri. Înălţimea navei atinge 27 metri. Văzută de sus, are forma unei cruci, formată din navă şi transept.

Interiorul catedralei păstrează aspecte de factură gotică franceză. Corul central este flancat de două serii de capele cu tavane aurii. Una dintre capele are fresce care datează din secolul al XIV-lea, notează crestinortodox.ro.

Frescele Catedralei din Uppsala relatează fragmente din viaţa Sfântului Erik, cu scene care arată încoronarea acestuia, pelerinajul în Finlanda şi, în cele din urmă, martiriul. Relicvariul în care se odihnesc moaştele Sfântului Erik este realizat din aur şi are inscripţionate cuvintele: "Sanctus Ericus Rex et Martyr".

Sfeştnicul din nava, intitulat "Pomul Împăcării Omului", a fost realizat în anul 1968, cu ocazia celei de-a patra Adunări Generale a Bisericilor, desfăşurată la Uppsala. Sculptura a fost proiectată de Olof Hellstrom şi realizată de Folke Mattsson.

Catedrala are două orgi. În partea vestică, se află orga Per Larsson Akerman, realizată în 1871. Are 2532 de tuburi, cel mai înalt atingând 12 metri. În transept, funcţionează orga Fratelli Ruffatti, inaugurată în 2009.

Catedrala găzduieşte şi un mic muzeu, cu relicve ecclesiale, obiecte liturgice şi de artă bisericească.

Pe lângă rămăşiţele Sfântului Erik, Catedrala din Uppsala adăposteşte mormântul regelui Gustav I al Suediei, în timpul căruia ţara a adoptat luteranismul. Tot aici a fost înmormântat şi Laurentius Petri, primul arhiepiscop luteran al Suediei.

Între cei înmormântaţi la Catedrala din Uppsala, se află: Nathan Soderblom, arhiepiscop al Suediei între anii 1914 şi 1931, distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 1930; botanistul Carl Linnaeus, fizicianul Nils Rosen von Rosenstein şi filosoful-teolog Emanuel Swedenborg.

Unul dintre cele mai importante evenimente găzduite de Catedrala din Uppsala a fost slujba ecumenică din anul 1989, la care au participat Papa Ioan Paul al II-lea şi arhiepiscopul Bertil Werkstrom.

Regii şi reginele Suediei au fost încoronaţi la Catedrala din Uppsala până în anul 1719, ulterior aceştia fiind încoronaţi la Stockholm.

Catedrala din Uppsala este reşedinţa episcopală a arhiepiscopului Suediei. În prezent, acesta este teologul Nils Martin Modeus, fost episcop al Diocezei din Linkoping între din 2011 până în 2022, an în care a devenit arhiepiscop.

Peste jumătate de milion de persoane vizitează, anual, Catedrala din Uppsala, pentru a participa la slujbele religioase, pentru a asculta concerte de muzică sacră sau, pur şi simplu, pentru a o vizita în calitate de turişti, notează svenskakyrkan.se. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Uppsala domkyrka /Facebook