În fiecare an, la 1 noiembrie este marcată Ziua mondială a veganismului. În noiembrie 1944 a luat fiinţă Societatea Vegană (The Vegan Society) din Marea Britanie, ca o ramificaţie a Societăţii Vegetariene, iar Ziua mondială a veganismului este sărbătorită începând din 1994, potrivit site-ului www.vegansociety.com.

Potrivit ''Dicţionarului explicativ al limbii române'', apărut sub egida Academiei Române la Editura Univers Enciclopedic (Bucureşti, 2016), vegan/vegană este o persoană care nu consumă şi nu foloseşte produse de origine animală (din engl. vegan).

Termenul "vegan" a fost creat în 1944, de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane din Marea Britanie. Donald Watson, Elsie Shrigley şi prieteni ai acestora au simţit nevoia să sublinieze diferenţa între a nu consuma carne şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală. Donald Watson a definit un ''vegan'' ca fiind o persoană care consumă mâncare provenită exclusiv din lumea plantelor, arată site-ul http://vegansociety.today/.

Leslie J. Cross, care a devenit vegan în 1942, a fost un pionier al mişcării sociale vegane, potrivit https://www.vegfest.co.uk/. El a fost vicepreşedinte al Societăţii Vegane din Marea Britanie. Deşi dieta vegană a fost definită la începuturile Societăţii Vegane, Leslie J. Cross sublinia, în cursul aceluiaşi deceniu, faptul că societatea nu avea o definiţie a veganismului. El a sugerat ca veganismul să fie definit ca ''principiul emancipării animalelor faţă de exploatarea lor de către om''. Mai târziu veganismul a fost definit ca având drept scop ''încetarea utilizării animalelor de către om pentru hrană, mărfuri, muncă, vânătoare, vivisecţie şi în toate celelalte utilizări care implică exploatarea vieţii animalelor de către om'', se menţionează pe www.vegansociety.com.

Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, iar în decembrie 1979 a devenit o societate cu răspundere limitată. Definiţia veganismului şi a obiectivelor caritabile ale societăţii au fost modificate şi perfecţionate de-a lungul anilor. Din 1988 şi până în zilele noastre veganismul a rămas definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă - pe cât posibil şi practic - toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului, se arată pe site-ul www.vegansociety.com.

În ultimii 34 de ani, marca Vegan Trademark a Societaţii Vegane a jucat un rol esenţial în sprijinirea brandurilor pentru a aduce pe piaţă produse inovatoare certificate vegan, sprijinind atât consumatorii, cât şi afacerile din industria vegană. Fondată în 1990 de Societatea Vegană, Vegan Trademark a fost creată ca un instrument simplu, dar puternic pentru a ajuta consumatorii să identifice cu uşurinţă produsele care se aliniază cu valorile lor, se menţionează pe https://www.vegansociety.com/. În prezent, această marcă comercială vegană este recunoscută la nivel internaţional, depăşind 70.000 de înregistrări de produse în 68 de ţări, produse care acoperă o gamă variată de sectoare, inclusiv alimente şi băuturi, produse cosmetice, articole de toaletă, modă, articole pentru casă, materii prime şi multe altele.

A deveni vegan reprezintă o mare oportunitate de a învăţa mai multe despre nutriţie şi gătit şi de a ne îmbunătăţi dieta prin obţinerea nutrienţilor din alimente vegetale. Cerealele integrale, fructele, nucile, seminţele şi legumele sunt pline de fibre benefice, vitamine şi minerale. Există multe modalităţi de a îmbrăţişa un stil de viaţă vegan. Un lucru pe care îl au în comun toţi veganii îl reprezintă dieta pe bază de plante, evitarea tuturor alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv peştele, crustaceele şi insectele), lactatele, ouăle şi mierea, evitarea materialelor derivate din animale, a produselor testate pe animale precum şi a locurilor unde animalele sunt folosite pentru divertisment.

Veganii evită exploatarea animalelor indiferent de scop, compasiunea fiind un motiv de bază. De la accesorii şi lucruri de îmbrăcat până la articole folosite pentru machiaj, produsele de origine animală şi produsele testate pe animale se găsesc pretutindeni, totuşi, în zilele noastre, pentru toate acestea există alternative accesibile şi uşor de obţinut. De asemenea, veganii nu susţin exploatarea animalelor sub nicio formă şi prin urmare ei evită să viziteze grădini zoologice ori acvarii, sau să ia parte la curse de câini ori de cai. O bună alternativă pentru vegani o reprezintă vizitarea şi susţinerea sanctuarelor de animale care reprezintă un adăpost sigur şi care oferă dragoste şi căldură animalelor salvate. Numeroase personalităţi din lumea întreagă au devenit adepte ale stilului de viaţă vegan.

În Marea Britanie a fost lansată, în ianuarie 2014, Veganuary, o organizaţie care îi încurajează pe oameni să încerce să fie vegani în luna ianuarie.

Primul festival vegan din România a avut loc în zilele de 21-23 iunie 2019, la Bucureşti VegFest, fiind organizat de Asociaţia Veganilor din România, cu sprijinul organizaţiei internaţionale ProVeg. VegFest 2019 din Bucureşti a adunat peste 60 de expozanţi cu produse plant-based şi a atras peste 6.000 de vizitatori, potrivit https://vegfest.ro/.

VegfestUK sunt organizatori ai unora dintre cele mai mari festivaluri vegane din Europa. VegfestUK a luat fiinţă în Bristol în 2003, odată cu lansarea Bristol Vegan Fayre - primul eveniment de acest gen care îmbină veganismul cu rock-'n-roll şi o atmosferă de festival, potrivithttps://www.vegfest.co.uk/. Succesul evenimentului Bristol Vegan Fayre a fost sursa de inspiraţie pentru multe evenimente vegane din Marea Britanie organizate de atunci, inclusiv cele ulterioare organizate în Brighton, Glasgow şi Londra de echipa VegfestUK.

Pentru 2024 VegfestUK a organizat patru evenimente: Bristol Vegan Fayre Spring (30 martie), Bristol Vegan Fayre Summer (24 august), Vegan Party Conference (28-29 septembrie) şi London Vegan Fayre (7-8 decembrie). AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)