În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre. La 31 octombrie 1996, la Istanbul, a fost semnat primul Plan Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre, document ce asigură implementarea prevederilor Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, semnată în 1992, la Bucureşti, cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Bucureşti, se menţionează pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, www.mmediu.ro.

Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, de către cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin, şi reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, de cele şase state, Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. "În 1992, la Bucureşti, statele riverane Mării Negre, pe deplin conştiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversităţii ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituţional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare şi protecţie a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenţia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, denumită generic şi Convenţia de la Bucureşti, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie", se menţiona într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

"Convenţia de la Bucureşti reprezintă cadrul instituţional legal care permite Părţilor Semnatare să adopte şi să implementeze măsuri adecvate pentru protecţia şi conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenţiei, fapt pentru care are obligaţia de a pune în aplicare Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, instrument de lucru şi de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susţine financiar programul de monitorizare naţional integrat al factorilor fizico-chimici şi biologici al Mării Negre. Rezultatele obţinute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătăţirea stării ecologice a Mării Negre". (www.mmediu.ro/).

Anexa Convenţiei cuprinde trei protocoale: unul, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol şi alte substanţe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situaţii de urgenţă; cel de-al treilea, privind protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenţia, cât şi Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia pentru protecţia mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniştrii cu atribuţii în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele şase ţări au semnat, în Ucraina, Declaraţia de la Odessa, care formulează o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, se arată pe site-ul www.blacksea-commission.org. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre, dezvoltând şi detaliind ideile Convenţiei de la Bucureşti, în acord cu deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu scopul de a consolida şi de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici şi al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării şi pentru protejarea biodiversităţii, se arată pe site-urile www.marinespecies.org şi www.grid.unep.ch.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

Planul Strategic de Acţiune a fost actualizat şi aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, şi a fost conceput ca un instrument de lucru esenţial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea şi monitorizarea politicilor şi strategiilor de mediu pentru reducerea şi eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversităţii ecologice a ecosistemului Marea Neagră.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundaţia Universitară a Mării Negre, o organizaţie regională, non-guvernamentală şi non-profit, ce are ca obiective promovarea şi o mai bună înţelegere şi cercetare a economiei, societăţii, educaţiei şi guvernanţei regiunii Mării Negre, poziţionarea acesteia faţă de restul lumii, precum şi dezvoltarea modalităţilor de promovare a intereselor regiunii la nivel internaţional, se arată pe site-ul instituţiei, fumn.eu.

În România a fost înfiinţat, în 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" (INCDM), sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoaşterii tradiţiei centenare şi a continuităţii oceanologiei naţionale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul şcolii româneşti de ecologie marină, se menţionează pe site-ul acestui institut, http://www.rmri.ro. Începând din 2021, INCDM funcţionează sub coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

''Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa (I.N.C.D.M. "Grigore Antipa" Constanţa), situat la litoralul românesc al Marii Negre, are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale, aplicative şi de dezvoltare tehnologică în domeniul oceanografiei, ingineriei marine şi costiere, ecologiei şi protecţiei mediului marin, precum şi al gestionării resurselor vii la Marea Neagră sau alte zone marine de interes, pentru a răspunde cerinţelor de interes naţional şi internaţional în zona economică exclusivă proprie, precum şi obligaţiilor impuse de aderarea României la convenţiile internaţionale de domeniu'', se menţionează pe site-ul institutului. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, Ruxandra Bratu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Ţărmul Mării Negre în zona Vama Veche, 20 august 2018.