Compozitor, dirijor, profesor, Dumitru D. Botez s-a născut la Roman, pe 10 martie 1904, potrivit lucrării "Muzicieni români: Compozitori şi muzicologi (Lexicon)", autor Viorel Cosma. (Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, 1970).

A urmat cursurile Liceului Roman Vodă, apoi a studiat la Facultatea de Drept din Iaşi, în paralel urmând Conservatorul ieşean.

În anul 1929, după terminarea Conservatorului, la Secţia teoretică şi instrumentală, s-a întors la Roman ca dirijor la Biserica Sf. Voievozi, conform site-ului Primăriei municipiului Roman (https://primariaroman.ro/).

A fost profesor de muzică la Seminarul Teologic Sf. Gheorghe din Roman (1931-1933), apoi, în toamna anului 1933, a intrat, ca instrumentist, în orchestra Radio-Bucureşti (1933-1945); a fost profesor de muzică la Gimnaziul Comercial Regele Ferdinand şi la Liceul comercial Marele Voievod Mihai din Bucureşti.

Între anii 1938 şi 1942 a fost profesor de muzică la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mănăstirea Dealu din Târgovişte, iar în perioada 1942-1949 a fost profesor la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu din Bucureşti.

A fost dirijor al Corului Radio-Bucureşti (1945-1950) şi director muzical al Radiodifuziunii Române (1947-1949); profesor de cor şi dirijat coral (din 1949) şi rector al Conservatorului din Bucureşti (1959-1962); dirijor al Corului Filarmonicii George Enescu din Capitală (1953-1959) şi al Corului Sindicatelor din Municipiul Bucureşti (din 1967).

A publicat articole în "Muzica", "Contemporanul", "Îndrumătorul cultural", "Cultura poporului", "România liberă" etc. A susţinut conferinţe, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni radiofonice şi de televiziune şi a făcut parte din jurii naţionale de concurs. De asemenea, a organizat şi condus cursuri de perfecţionare pentru dirijorii de cor. A armonizat diferite coruri pe care le-a dirijat în concerte publice, emisiuni radio, spectacole de gală şi aniversare. A dirijat peste 1500 de lucrări corale cu Filarmonica George Enescu.

A semnat muzică corală ("Foaie verde de mohor" - 1931, "Bate, vântule, nu sta" - 1932, "În temeiul codrului" - 1933, "Munţii noştri" - 1936, "Pe sub poale de pădure" - 1940, "Măi bădiţă păunaş" - 1947), muzică vocală ("Câte flori pe Dorna-n sus" - 1935, "Foaie verde de-avrămeasă" - 1935, "Frumoasă eşti, pădurea mea" - 1941, "Şi dacă ramuri bat în geam" - 1953), ediţii critice ("Din literatura corală clasică" -1956, "Coruri clasice şi preclasice" - 1960, "Coruri mixte şi bărbăteşti" - 1961, "Album de coruri preclasice" - 1963), dar şi lucrări didactice ("Îndrumări pentru dirijorii corurilor de amatori" - 1955).

Membru al Uniunii Compozitorilor din anul 1949, activitate sa a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii, printre care: Artist Emerit (1953), Ordinul Muncii cl. III (1957), Ordinul Meritul Cultural cl. III (1968), Medalia comemorativă Zoltan Kodaly (Budapesta), Marele premiu al Uniunii Compozitorilor, potrivit surselor citate anterior. În 1964 i-a fost acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei. În 2018 a devenit cetăţean de onoare al municipiului Roman.

Dumitru D. Botez a încetat din viaţă în ziua de 5 octombrie 1988, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: primariaroman.ro