Parlamentul European (PE) se reuneşte în şedinţă plenară în intervalul 21-24 octombrie 2024, având pe agendă dezbateri şi vot cu privire la subiecte precum: asistenţa financiară pentru Ucraina, bugetul UE pentru 2025, anunţarea câştigătorului Premiului Saharov pentru libertate de gândire 2024, situaţia din Liban, poziţia agresivă a Chinei faţă de Taiwan etc, informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Marţi, 22 octombrie, legislativul european urmează să aprobe contribuţia UE de 35 de miliarde de euro în cadrul planului G7, care prevede asistenţă financiară pentru Ucraina, sub formă de împrumut în cadrul Asistenţei Macro-Financiare (AMF). Împrumutul reprezintă contribuţia UE în cadrul iniţiativei G7, convenite în iunie 2023, de a furniza Ucrainei până la 50 de miliarde de dolari. Veniturile extraordinare generate din activele îngheţate ale Băncii Centrale a Rusiei, facilitate de noul mecanism de cooperare pentru împrumuturi destinate Ucrainei, vor asigura rambursarea acestui împrumut excepţional, precum şi a împrumuturilor oferite de alte ţări G7.

Tot la 22 octombrie, europarlamentarii urmează să ceară o încetare urgentă a focului în Liban şi ca misiunea ONU în această ţară să fie protejată, după mai multe atacuri recente. Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la escaladarea recentă de-a lungul Liniei Albastre care separă Israelul de Liban, în special în ceea ce priveşte atacurile Forţelor de Apărare Israeliene împotriva Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL), care au rănit mai multe forţe de menţinere a păcii.

Parlamentul European va discuta, în 22 octombrie, şi provocările militare ale Chinei în apropiere de Taiwan, urmând să adopte o rezoluţie la 24 octombrie. Pe site-ul PE se arată că exerciţiile militare ale Chinei în jurul Taiwanului au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii ani. Deputaţii sunt aşteptaţi să critice recentele manevre din strâmtoarea Taiwan şi să-şi exprime solidaritatea cu Taiwanul ca victimă a manipulării informaţiilor străine şi a interferenţei Chinei. Într-o rezoluţie adoptată în decembrie 2023, deputaţii europeni au precizat că "politica unei singure Chine" a UE nu s-a schimbat şi că orice încercare de a schimba unilateral status quo-ul în strâmtoarea Taiwan, în special prin forţă sau constrângere, nu este acceptabilă.

Parlamentul European dezbate la 22 octombrie şi votează, la 23 octombrie, bugetul UE pe anul 2025, care are ca scop îmbunătăţirea vieţii oamenilor, creşterea competitivităţii şi provocările actuale ale Europei. În poziţia sa preliminară, ce va fi votată în PE, Comisia pentru bugete a stabilit nivelul total al angajamentelor bugetare pentru 2025 la aproape 201 de miliarde de euro, iar al plăţilor la 153,5 de miliarde euro. Deputaţii au crescut finanţarea pentru programe esenţiale precum cele pentru sănătate, sprijinul tinerilor, agricultură, acţiuni climatice, migraţie şi securitate, precum şi consolidarea sprijinului UE pentru regiunile vecine în contextul crizelor geopolitice şi umanitare globale. Votul în plen va fi urmat de o perioadă de trei săptămâni de discuţii de "conciliere" cu Consiliul, cu scopul de a ajunge la un acord, astfel încât bugetul pe anul viitor să fie votat de Parlament şi semnat de preşedinta Metsola înainte de sfârşitul anului 2024, se mai arată pe site-ul PE.

Joi, 24 octombrie, preşedinta PE, Roberta Metsola, va anunţa câştigătorul din acest an al premiului Saharov pentru libertatea de gândire în hemiciclul de la Strasbourg. Anunţul preşedintei Metsola va avea loc imediat după decizia luată în cursul dimineţii de Conferinţa Preşedinţilor Parlamentului (preşedinta Metsola şi liderii grupurilor politice). La 17 octombrie, comisiile pentru afaceri externe şi dezvoltare din PE au ales trei finalişti din nominalizările prezentate pe 26 septembrie (în ordine alfabetică): Dr Gubad Ibadoghlu, Azerbaidjan; Maria Corina Machado, lideră a forţelor democratice din Venezuela, dar şi preşedintele ales Edmundo Gonzalez Urrutia, reprezentând toţi venezuelenii din interiorul şi din afara ţării care luptă pentru restaurarea libertăţii şi democraţiei; organizaţiile "Women Wage Peace" ("femeile aduc pacea") şi "Women of the Sun ("femeile soarelui"), Israel/Palestina, conform https://www.europarl.europa.eu/.

***
Anterioara sesiune plenară a Parlamentului European a avut loc în perioada 7-10 octombrie 2024. Astfel, la 9 octombrie, eurodeputaţii au adoptat o rezoluţie prin care au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova. Rezoluţia condamnă cu vehemenţă tentativele de ingerinţă şi operaţiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional din Republica Moldova, scrutine ce vor avea loc pe 20 octombrie 2024. De asemenea, la 10 octombrie 2024, s-a decis că audierile comisarilor desemnaţi vor avea loc în perioada 4-12 noiembrie. Votul final în privinţa Comisiei, după audieri, este programat să aibă loc în timpul sesiunii 25-28 noiembrie, de la Strasbourg, mai scrie https://www.europarl.europa.eu/.

***
Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)