Adoptarea de către Consiliul European a unor concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, asigurarea unei ordini internaţionale bazate pe reguli, competitivitatea, Republica Moldova, Georgia etc, prezentarea de către preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul Consiliului European, a "planului de victorie", primul summit dintre liderii UE şi ţările din Golf, adoptarea de către Consiliu a unei declaraţii privind susţinerea vieţii evreieşti şi combaterea antisemitismului, adoptarea de către Comisie a primelor norme de punere în aplicare a DirectiveiNIS 2 privind securitatea cibernetică a entităţilor şi reţelelor critice etc, reprezintă o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul instituţiilor comunitare în perioada 14-18 octombrie 2024.

Consiliul European
* 17-18 octombrie: A avut loc Consiliul European, în cadrul căruia liderii Uniunii au adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, asigurarea unei ordini internaţionale bazate pe reguli, competitivitatea, Republica Moldova, Georgia, relaţiile externe. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a prezentat "planul de victorie", insistând că ţara sa, aflată în dificultate pe câmpul de luptă, trebuie să fie într-o poziţie de forţă înainte de orice negociere. Ridicarea restricţiilor privind utilizarea armelor pe care Occidentul le furnizează Ucrainei şi desfăşurarea pe teritoriul ucrainean a unor arme de descurajare nenucleare sunt două cereri din "planul de victorie" al preşedintelui ucrainean care nu au primit până acum sprijin din partea Aliaţilor. Planul prezentat de Zelenski recomandă, de asemenea, trimiterea unei invitaţii acum pentru Kiev de a adera la NATO, singura garanţie reală de securitate pentru ţara sa, conform AFP şi site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Summit UE-Balcanii de Vest
*14 octombrie - Cancelarul german Olaf Scholz a găzduit summit-ul UE-Balcanii de Vest - un summit aniversar al Procesului Berlin, destinat strângerii legăturilor acestor ţări cu Uniunea Europeană, conform dpa. Au participat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reprezentanţi din nouă state ale UE - Austria, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovenia - şi organizaţii internaţionale. Procesul Berlin a fost înfiinţat în 2014 ca o platformă pentru creşterea cooperării regionale şi aducerea treptată a celor şase ţări din Balcanii de Vest, Serbia (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia de Nord) mai aproape de UE. În context, cancelarul german şi-a exprimat speranţa ca aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE să aibă loc în mai puţin de 10 ani (AFP).

Summit UE-ţările din Golf
*16 octombrie: Primul summit dintre liderii UE şi cei ai ţărilor din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) a avut loc la Bruxelles, la 16 octombrie, având tema "Un parteneriat strategic pentru pace şi prosperitate". Summitul a fost coprezidat de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de Emirul Qatarului, Alteţa sa Şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, în calitate de preşedinte prin rotaţie al CCG. În prezent, relaţiile UE-CCG se bazează pe un acord de cooperare semnat în 1989, care stabileşte un dialog periodic privind cooperarea dintre UE şi CCG în ceea ce priveşte relaţiile economice, schimbările climatice, energia, mediul şi cercetarea, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate
*14 octombrie: Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că atacurile împotriva Forţei Interimare a Naţiunilor Unite desfăşurate în sudul Libanului (UNIFIL) sunt "complet inacceptabile". "Cele 27 de state membre au convenit să ceară Israelului să înceteze atacurile împotriva UNIFIL (...) Este complet inacceptabil să atace trupele ONU", a declarat Josep Borrell cu puţin timp înaintea începerii unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele membre UE. Totodată, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitatea a cerut Israelului să "nu mai dea vina" pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, drept scuză pentru a ataca "căştile albastre" din Liban (UNIFIL) deoarece acestea sunt desfăşurate în urma unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU şi nu prin dorinţa celui mai înalt oficial al organizaţiei. (AFP şi EFE)

Consiliul Uniunii Europene
*14 octombrie: Consiliul Afaceri Europene al UE din 14-15 octombrie 2024 a decis sancţionarea a şapte entităţi şi şapte persoane din Iran, printre care compania aeriană Iran Air, pentru că au livrat sau au facilitat livrarea de rachete balistice pentru Rusia.

*14 octombrie: Miniştrii mediului din Uniunea Europeană, reuniţi la Luxemburg, au aprobat oficial obiective mai stricte privind poluarea aerului aplicabile din 2030, potrivit dpa. Circa 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană pot fi puse pe seama poluării aerului, care reprezintă "cel mai mare risc de mediu pentru sănătate", conform unui comunicat al Consiliului.

*15 octombrie: Consiliul a aprobat o declaraţie privind susţinerea vieţii evreieşti şi combaterea antisemitismului. Declaraţia evidenţiază nivelurile alarmante ale antisemitismului în întreaga UE şi subliniază că UE se opune fără echivoc tuturor formelor de antisemitism, rasism, ură şi discriminare. Consiliul solicită în termenii cei mai fermi acţiuni suplimentare de combatere a acestor fenomene, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
*14 octombrie: În zilele de 14-19 octombrie au loc Zilele #ErasmusDays, ce pun în lumină programul Erasmus+, în numeroase colţuri ale lumii. Erasmus+ este programul UE care sprijină educaţia, formarea, tineretul şi sportul în Europa. De la începutul programului, în 1987, peste 15 milioane de persoane au participat la Erasmus+ şi la programele care l-au precedat. Cu un buget estimat la 26,2 miliarde de euro, programul pentru perioada 2021-2027 pune un accent puternic pe incluziunea socială, pe tranziţia verde şi cea digitală, precum şi pe promovarea participării tinerilor la viaţa democratică, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

*17 octombrie: Comisia Europeană a adoptat primele norme de punere în aplicare a DirectiveiNIS 2 privind securitatea cibernetică a entităţilor şi reţelelor critice în temeiul Directivei privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune. Normele detaliază măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, precum şi cazurile în care un incident ar trebui considerat semnificativ, iar întreprinderile care furnizează infrastructuri şi servicii digitale ar trebui să îl raporteze autorităţilor naţionale. Începând cu 18 octombrie 2024, toate statele membre trebuie să aplice măsurile necesare pentru a se conforma normelor de securitate cibernetică NIS2, inclusiv măsuri de supraveghere şi de asigurare a respectării normelor. Regulamentul de punere în aplicare va fi publicat în Jurnalul Oficial în timp util şi va intra în vigoare după 20 de zile.

Parlamentul European
*17 octombrie: Comisiile pentru afaceri externe şi dezvoltare ale PE i-au ales pe cei trei finalişti pentru Premiul Saharov 2024 pentru libertate de gândire: activistul anti-corupţie din Azerbaidjan, Gubad Ibadoghlu, lidera forţelor democratice din Venezuela, María Corina Machado, şi organizaţiile "Women Wage Peace" şi "Women of the Sun" din Israel/Palestina. Conferinţa Preşedinţilor (formată din preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) va alege laureatul la data de 24 octombrie 2024, în sesiune plenară. Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este cea mai importantă recunoaştere acordată de Uniunea Europeană pentru activitatea desfăşurată în domeniul drepturilor omului. Premiul este o recunoaştere acordată persoanelor, grupurilor sau organizaţiilor cu realizări remarcabile în apărarea libertăţii de gândire, scrie https://www.europarl.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)