O PERSONALITATE PE ZI: Muzicianul Alexandru Andrieş
Artist complex - cântăreţ de muzică folk şi jazz, compozitor, arhitect, profesor, poet, artist plastic -, Alexandru Andrieş s-a născut la Braşov, la 13 octombrie 1954, potrivit http://alexandries.free.fr. A absolvit Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" (1980), unde timp de 40 de ani a fost profesor conferenţiar doctor.
A debutat, în 1974, ca solist în Club "A", apoi, în 1979, pe scenă, la Festivalul de jazz & rock de la Braşov, împreună cu trupa Basorelief. Debutul discografic al artistului a avut loc în 1984, cu albumul "Interioare" (Electrecord), transpus în limba engleză anul următor.
Festivalul Naţional de Muzică Uşoară 'Mamaia' 1993. În imagine: Dan Bittman (stg), solistul vocal al formaţiei 'Holograf' şi Alexandru Andrieş (dr), 1993.
Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES
Între muzicienii cu care a colaborat de-a lungul anilor, atât la studio, cât şi pe scenă, compunând muzică, scriind versuri şi înregistrând albume, se află: George Baicea, Garbis Dedeian, Mihai Farcaş, Maria Ioana Mântuleasa, Cristian Soleanu, Eugen Tegu, Mircea Tiberian, Tudy Zaharescu, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Berti Barbera. Alexandru Andrieş îşi interpretează compoziţiile însoţit de chitară sau de muzicuţă, dar şi de pian sau percuţii electronice.
Este autorul şi producătorul a peste 80 de apariţii discografice, între care se regăsesc: "Rock'n'Roll" - 1987; "Despre distanţe" - 1988; "Trei oglinzi" - 1989; "Interzis" - 1990; "Aşteptând-o pe Maria" - 1991; "Pofta vine mâncând", "Vecinele mele 1,2,3" - 1992; "Cât de departe?", "Nimic nou pe frontul de est", "Decembrie/Vis cu îngeri" - 1993; "Slow Burning Down", "Alexandru Andrieş" - 1994; "Hocus pocus", "Balaurul verde/Tarom blues" - 1995; "Tăcerile din piept", "Albumul alb" - 1996; "Culori secrete" - 1998; "Texterioare", "Cântece pentru prinţesă" - 1999; "Vreme rea" - 2000; "Pe viu", "Muzică de divorţ" - 2001; "Cântece de-a gata" - 2002; "Blues Expert" - 2003; "50/30/20" - 2004; "Comandă specială", "Tandreţuri" (DVD) - 2005; "Nimic nu iese-aşa cum vrei" - 2006; "Legiunea străină soundtrack", "Videoarhiva" (DVD 1,2,3), "Ninge iar...", "Live la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României" - 2007; "Oficial", "Acustic la ACT" (DVD) - 2008; "Du-mă înapoi", "Du-mă înapoi 2", "Vechituri" - 2010; "Incorekt" - 2011; "Cu mătuşa prin România", "JT" - 2012; "Excelsior", "Du-mă înapoi 4", "Cântece piratereşti" - 2013; "Interioare 2014"; "Interioare live 2015" - 2014; "Disc domestic" - 2016; "Andrieş la Auditorium", "Randy Newman" - 2017; "Andrieş la Unteatru", "Petrică are o oaie" - 2018; "Andrieş iese la pensie 1", "Andrieş iese la pensie 2" - 2019, notează site-ul http://alexandries.free.fr.
Alexandru Andries (stg.) si Mircea Vintila (dr.), 2005.
Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FOTO
Alexandru Andrieş a semnat scenariul şi regia scurtmetrajului "Despre distanţe" (1982), care a primit premiul ACIN pentru cel mai bun scurt metraj muzical şi Premiul III la Festivalul Internaţional de la Sofia. S-a implicat în realizarea mai multor videoclipuri muzicale, între care: "Cea mai frumoasă zi" (2000), "Ce să fac, dacă-mi placi ?" (2002), "La Calul Bălan" (2005). A realizat coloana sonoră a filmului lui Mircea Daneliuc "Legiunea Străină", dar şi afişul acestui film. De asemenea, a compus coloana sonoră a filmului "Nunta mută", în regia lui Horaţiu Mălăele. A avut propriul rol în filmul lui Stere Gulea "Piaţa Universităţii - România", conform site-ului https://www.cinemagia.ro/.
Este pasionat de desen şi pictură ("Sate din Ardeal", 1973, ulei pe pânză; "Toamnă caldă", 1989, acuarelă, creion, colaj; "Vânt de ianuarie", 1995, acuarelă, colaj; "Compoziţie abstractă", 2001, acrilic pe pânză). A publicat în revistele "Arhitectura", "România literară", "Astra", "Luceafărul", în cataloagele diverselor concursuri internaţionale de arhitectură, a realizat grafica a peste 30 de albume, coperte de cărţi şi de discuri, casete video ş.a. A publicat volume de versuri - "Aşteptând-o pe Maria" (1991, un volum ce cuprinde versurile albumului cu acelaşi nume), "(La mulţi ani), Dylan" (1991, adaptări în limba română a unor texte semnate de cântăreţul american), proză - "Singur acasă" (1992, o culegere de proză scurtă) şi albume de fotografie - "Petală" (2009), "Desen şi arhitectură" (2009, carte cu DVD), "Cu mătuşa prin România" (2012), potrivit http://alexandries.free.fr/.
Cea de-a III-a ediţie a Galei folk 'Om bun'. În imagine: Alexandru Andrieş, 2008.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
A scris numeroase versuri pentru tot atâţia artişti, între care: Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Aura Urziceanu, Doru Căplescu, Laurenţiu Cazan, Sfinx etc.
Este membru al Uniunii Arhitecţilor din România (din 1980), al Uniunii Scriitorilor din România (1994), al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1994) şi al Asociaţiei Ziariştilor din România, potrivit http://alexandries.free.fr.
La 10 decembrie 2004, Preşedinţia României l-a decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", potrivit https://canord.presidency.ro/.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
Între premiile care i-au fost acordate se află: Premiul pentru cel mai vândut disc al anului - "Interzis", oferit de casa de discuri Electrecord (1990), Premiul trustului de presă "Tineretul Liber" pentru întreaga activitate discografică (1990), Premiul pentru cel mai bun cantautor oferit de revista "Vox Pop & Rock" (1992), Premiul Interpretul anului oferit de Radio Contact (1994), Premiul pentru întreaga activitate oferit la Festivalul "Om bun" (1999), Premiul Colegiului criticilor muzicali din România (2000), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Vreme rea" (2001), Premiul Industriei Muzicale Româneşti la categoria "Cel mai bun album jazz-blues" - "Muzică de divorţ" (2002), Premiul special pentru cea mai prodigioasă activitate discografică - Premiile Muzicale Radio România Actualităţi, ediţia a IV-a (2006).
Cu prilejul lansării, în 2014, a ediţiei aniversare a primului album, "Interioare", Alexandru Andrieş a susţinut un turneu în mai multe oraşe din ţară (24 sept. - 13 oct.). A participat, în 2015, la prima ediţie a Festivalului de Muzică Bună de la Tulcea, iar la scurt timp a început un turneu cu piesele de pe albumul "Muzică de divorţ", în care a cântat alături de Ioana Maria Mîntulescu, Sorin Romanescu şi Berti Barbera. În 2016 a susţinut recitaluri la Gala Folk You! din Bucureşti (octombrie), apoi la Festivalul Bistriţa Folk, a XV-a ediţie (noiembrie). În septembrie 2017, a cântat la Cluj Blues Fest, singurul festival de blues din Cluj-Napoca şi a participat la a şasea ediţie a Galei Smart Folk You! Florian Pittiş, organizată la Bucureşti. În 2019, a susţinut turneul "Andrieş - Iese la pensie" (28 sept. - 13 oct.), cu primul concert la Constanţa, apoi la Tulcea, Cluj, Iaşi, Braşov, Sibiu, Timişoara şi, ultimul, la Bucureşti. Turneul a marcat retragerea artistului din activitatea sa profesională, aceea de profesor în cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti.
Scriitorul şi traducătorul Mircea Cărtărescu (stg.) şi cantautorul Alexandru Andrieş (dr.), la seara de poezie Bob Dylan - 'Suflare de vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu', eveniment desfăşurat la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, 2012.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO
Cele mai recente albume ale muzicianului sunt: "Greu de pensionat" (2020), "Cartofi prăjiţi" (2021), "Jucării/Vladimir" (2022), "Aproape departe" (2024), conform http://alexandries.free.fr/.
În 2023 a fost lansată antologia de versuri "Alexandru Andrieş. Fluture pe perdea" de Florin Hălălău, ce cuprinde o selecţie de 100 de piese ce acoperă toată cariera artistului, dar şi testimoniale ale unor personalităţi din zona culturală.
În ultimii ani, a susţinut o serie de spectacole şi a participat la numeroase festivaluri, între care: spectacolul "Andrieş în aer liber" (scena teatrului de vară "Mihai Eminescu" din Bucureşti, 12 septembrie 2020); "Andrieş din nou la Quantic" (10 iulie 2021); Cei 4 corifei - Alexandru Andrieş, Nicu Alifantis, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă - în cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, a XIV-a ediţie (14 august - 4 septembrie 2022); a 11-a ediţie Jazz in the Park (Cluj-Napoca, 1-3 septembrie 2023); a treia ediţie a "Festivalului Râşnov Unplugged - Folk la altar" (27-30 iulie 2023, Biserica Evanghelică din Braşov), alături de Dinu Olăraşu, Radu Gheorghe şi Maria Gheorghiu; recital Alexandru Andrieş & Prietenii - a XXI-a ediţie a Festivalului Concurs Naţional Bistriţa Folk (17-18 noiembrie 2023); recital în cadrul celei de-a 16-a ediţii a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov - FFIR (9-25 august 2024). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Matematicianul Dorin Ieșan, membru titular al Academiei Române
Academician Dorin Ieșan: matematician (Mecanica solidelor); doctor în matematică; CS I la Institutul de Matematică 'Octav Mayer' din Iași; membru titular al Academiei Române din 2021 (membru corespondent - 2001). S-a născut în Rădăuți, județul Suceava, pe 8 aprilie 1941. Absolvent al Facultății de Matematică-Mecanică a Universității &
DOCUMENTAR: Zece ani de la moartea actorului Mircea Albulescu (8 aprilie)
Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai apreciați și prolifici actori români, cunoscut pentru vocea sa gravă, prezența scenică puternică și rolurile memorabile în teatru, film și televiziune. A fost o figură emblematică a culturii române timp de peste cinci decenii. A jucat în peste 70 de filme și sute de spectacole de teatru. Printre cele mai cun
8 aprilie - Ziua internațională a romilor
Ziua internațională a romilor este sărbătorită anual de comunitatea internațională la 8 aprilie, în cinstea recunoașterii culturii, istoriei și drepturilor milioanelor de romi din toată lumea, dar și pentru a atrage atenția asupra discriminării cu care se confruntă comunitățile de romi din Europa și de pretutindeni, notează site-urile
DOCUMENTAR: 115 ani de la nașterea filosofului și scriitorului Emil Cioran (8 aprilie)
Filosof și scriitor român stabilit în Franța, Emil Cioran se autointitula 'scepticul de serviciu al unei lumi în declin, nu filosof'. A abordat în opera sa teme precum contingența ființei umane, păcatul originar, sfârșitul civilizației, sensul tragic al istoriei, rolul vieții și al morții, refuzul consolării prin credința religioasă, lud
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Miercuri (Denie); Sf. Ap. Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit și Ermis; Sf. Ier. Celestin, episcopul Romei Greco-catolice Miercurea Mare. Sf. ap. Irodion, Agav, Ruf, Asincrit, Flegon și Hermas; Sf. papă Celestin. Denia Mirelui Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 aprilie
Este a 98-a zi a anului 2026. Au mai rămas 267 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 19 h 51 m. Luna răsare la 01 h 48 m și apune la 09 h 50 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac