Anunţul privind extinderea de către guvern a programului Creditul Fermierului, anunţul Biroului Electoral Central privind rămânerea definitivă a 14 candidaturi la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie, decizia PNL privind întreruperea dialogului politic cu PSD şi rămânerea la guvernare a liberalilor, publicarea motivării la Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024 a Curţii Constituţionale privind respingerea candidaturii eurodeputatei Dianei Şoşoacă, anunţul privind majorarea alocaţiilor de stat pentru copii de la 1 ianuarie 2025, cu 10,4%, punerea sub urmărire penală a fostului ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, achitarea fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu (decizie nedefinitivă), într-un dosar în care era acuzat pentru luare de mită, ceremoniile comemorative dedicate Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 7-11 octombrie 2024.

AFACERI EUROPENE
*8 octombrie: Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat suspendarea eurodeputatei SOS, România Diana Şoşoacă, de la activităţile plenului Parlamentului European timp de şapte zile, cu reţinerea indemnizaţiei pe şapte zile, după ce a arătat un comportament neadecvat la dezbaterea care a precedat votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen din 18 iulie 2024. În 18 iulie, eurodeputata Diana Iovanovici-Şoşoacă a fost evacuată din sala de plen a PE, în timpul dezbaterii care a precedat supunerea la vot a candidaturii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Preşedinta Parlamentului European a anunţat, la acea dată, că a luat această măsură după ce Diana Iovanovici-Şoşoacă, care face parte din grupul eurodeputaţilor neafiliaţi, a ţipat şi a întrerupt de trei ori dezbaterea.

*10 octombrie: Comisarul european desemnat al României, Roxana Mînzatu, va fi audiată pe 12 noiembrie de comisiile competente ale Parlamentului European, în urma unei decizii a Conferinţelor Preşedinţilor din această dată. Audierea Roxanei Mînzatu ar urma să înceapă marţi, 12 noiembrie, la ora locală 14.30 şi să dureze trei ore.

POLITIC
*8 octombrie: Preşedinta USR, Elena Lasconi, a anunţat că lucrează, împreună cu colegii din partid, la o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu şi l-a îndemnat pe liderul PNL, Nicolae Ciucă, să semneze moţiunea. La 9 octombrie, preşedinta Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi, a anunţat că moţiunea de cenzură USR este scrisă şi a făcut un apel la toate forţele politice democratice să o semneze. "Facem un apel către toate forţele politice democratice parlamentare să semneze această moţiune de cenzură, numită "Democraţia - în pericol. Economia - distrusă. Românii - sărăciţi. Guvernarea Ciolacu trebuie să se încheie! Nu tot ei!". "Un mesaj special pentru domnul Ciucă şi colegii săi din PNL: aveţi acum şansa de a arăta tuturor dacă sunteţi cu românii sau sunteţi cu Ciolacu. Şi atenţie: nu poţi fi şi cu românii, şi cu PSD în acelaşi timp", a scris preşedinta USR, pe pagina sa de Facebook.

*9 octombrie: Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, în debutul şedinţei de guvern, extinderea programului Creditul Fermierului, de care vor beneficia aproximativ 7.500 de producători. "Adoptăm azi noi soluţii pentru susţinerea producătorilor agricoli. Extindem programul Creditul Fermierului, unde acoperim parte din dobânda ce reprezintă ROBOR pe trei luni'', a spus prim-ministrul.

*10 octombrie: Biroul Politic Naţional al PNL a aprobat decizia privind întreruperea dialogului politic cu PSD şi rămânerea la guvernare a liberalilor. "Am analizat toate subiectele legate de ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă de timp, inclusiv prezentarea deciziei şi aprobarea ei de către Biroul Politic în ceea ce priveşte întreruperea dialogului politic cu PSD, concomitent cu luarea deciziei pentru a rămâne cu miniştrii şi secretarii de stat în continuare pentru asigurarea actului de guvernare, în ideea în care vom continua să facem tot ceea ce ţine de noi pentru a putea să protejăm românii de orice abuz şi să ne îndeplinim obiectivele aşa cum au fost asumate prin programul de guvernare", a declarat Ciucă la finalul şedinţei conducerii PNL care a avut loc la Palatul Parlamentului.

*11 octombrie: Guvernul a aprobat, în şedinţă extraordinară, un memorandum privind suplimentarea, pe luna octombrie 2024, cu peste 293 de milioane lei, credite bugetare şi credite de angajament, a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) pentru finanţarea unui proiect din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

SOCIAL
*7 octombrie: Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul II 2024, în termeni nominali, de 8.210 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.274 lei pe o persoană, în creştere cu 2% faţă de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul II al anului precedent, veniturile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 18,8%, iar cele pe o persoană cu 18,2%, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

*10 octombrie: Alocaţiile de stat pentru copii se vor majora, de la 1 ianuarie 2025, cu 10,4%, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, informează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Conform unui comunicat postat pe pagina de Facebook a instituţiei, alocaţiile vor fi majorate de la 719 lei la 794 de lei pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilităţi şi de la 292 de lei la 323 de lei pentru copiii care au peste 2 ani.

ECONOMIC
*11 octombrie: Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

JUSTIŢIE
*10 octombrie: Fostul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, a fost pus sub urmărire penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit mită, ca medic, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare. Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Nelu Tătaru, medic specialist în cadrul Blocului Operator al Spitalului Municipal "Dimitrie Castroian" din Huşi, judeţul Vaslui, şi deputat, acesta dobândind calitatea de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (57 de acte materiale). Fostul ministru al Sănătăţii a afirmat, la ieşirea din sediul DNA Iaşi, că este nevinovat şi nu a cerut sau condiţionat "niciodată" actul medical. În aceeaşi zi, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunţat că Nelu Tătaru a fost eliberat din funcţia de preşedinte al filialei PNL Vaslui şi de la conducerea Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor.

*10 octombrie: Secţia pentru judecători în materie disciplinară din cadrul CSM a decis suspendarea din funcţie pentru o perioadă de trei luni a Ioanei Ancuţa Popoviciu, judecătoarea care a avut în soluţionare dosarul lui Vlad Pascu, şoferul drogat care anul trecut a accidentat mortal doi tineri în localitatea 2 Mai.

*10 octombrie: Fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar în care era acuzat pentru luare de mită în valoare de 800.000 de dolari. Călin Popescu-Tăriceanu, la data faptei prim-ministru al Guvernului României, a fost trimis în judecată în martie 2021. Decizia nu este definitivă.

*11 octombrie: Senatorul Eugen Pîrvulescu a fost adus la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La intrarea în sediul DNA, el a afirmat că nu ştie de ce a fost adus în faţa anchetatorilor. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că acesta urmează să fie audiat într-un dosar privind infracţiunea de instigare la trafic de influenţă.

ELECTORAL
*7 octombrie: Curtea Constituţională a României a susţinut, în motivarea deciziei prin care a respins candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale (Hotărarea nr. 2 din 5 octombrie 2024), că dreptul de a fi ales într-o funcţie publică nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, iar candidaţii trebuie să respecte Constituţia şi să apere valorile democraţiei, inclusiv apartenenţa României la UE şi NATO. De asemenea, Curtea a mai precizat, în motivarea Deciziei, că legea fundamentală descurajează şi sancţionează manifestările ce constituie un risc major în păstrarea naturii democratice a societăţii româneşti, iar loialitatea faţă de Constituţie este o garanţie reală pentru exercitarea înaltelor demnităţi în statul român. Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la candidatura eurodeputatei SOS, Diana Şoşoacă, ca urmare a contestaţiei formulate de fosta membră a SOS, Amalia Bellantoni, împotriva înregistrării candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024.

*10 octombrie: Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat rămânerea definitivă a 14 candidaturi la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie (primul tur), respectiv 8 decembrie (al doilea tur de scrutin). În cursa pentru Cotroceni intră, astfel, 10 candidaţi propuşi de partide politice şi de către o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi 4 independenţi. Potrivit BEC, candidaturile rămase definitive la alegerile pentru preşedintele României sunt:
* George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
* Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
* Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
* Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
* Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
* Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
* Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale;
* Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
* Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
* Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* Călin Georgescu - candidat independent;
* Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
* Ana Birchall - candidat independent;
* Cristian Diaconescu - candidat independent.

CULTURĂ
*8 octombrie: Un eveniment de comemorare dedicat victimelor atacului terorist din 7 octombrie 2023 din Israel a reunit, la Palatul Parlamentului, autorităţi ale statului român, ambasadori şi reprezentanţi ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, personalităţi din mediul academic şi diplomatic, dar şi supravieţuitori ai atacurilor, care au împărtăşit experienţele lor. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Reut, sub egida Guvernului României, în colaborare cu Camera Deputaţilor şi Ambasada Statului Israel.

*9 octombrie: O ceremonie comemorativă dedicată Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România (9 octombrie), la care au participat reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Corpului Diplomatic, ai comunităţilor evreieşti şi rome şi grupuri de elevi din Bucureşti, a avut loc, în Capitală. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului în care afirmă că terorismul, ura, violenţa, dezinformarea şi discursul instigator la ură capătă din nou amploare şi este responsabilitatea generaţiilor de astăzi să le stopeze. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu, a afirmat, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că antisemitismul este, "în mod tragic", o realitate a prezentului, dar este de datoria noastră să nu fie şi a viitorului. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)

*** Sinteza este realizată în baza ştirilor AGERPRES.