Ortodoxe
Sf. Mc. Evlampie şi sora sa, Evlampia; Sf. Cuv. Vasian şi Teofil Mărturisitorul

Greco-catolice
Sf. m. Eulampie şi sora sa Eulampia

Romano-catolice
Sf. Daniel Comboni, ep.


Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 10 octombrie.

"În vremea împărăţiei lui Maximilian, fiind mare prigoană asupra creştinilor, mulţi dintre credincioşi, lăsându-şi casele, de frica prigonitorilor se ascundeau prin munţi, prin peşteri şi prin pustietăţi". În acel timp, un tânăr de neam nobil, care îşi avea moşia în ţinutul Nicomidiei, Evlampie, creştin cu credinţa şi cu faptele, ascunzându-se împreună cu alţi creştini, a fost trimis de aceştia în cetate ca să cumpere pâine şi în ascuns să le-o aducă în pustie.

Ajungând el în Nicomidia, a văzut deasupra porţilor cetăţii un ordin al împăratului scris pe hârtie privitor la uciderea creştinilor. Evlampie a citit şi a râs de o aşa nebunie a împăratului, "care s-a înarmat nu spre vrăjmaşi, ci spre cei nevinovaţi, încât singur aduce la pustiire împărăţia sa, ucigând mulţime de popor creştinesc. Şi îndată închinătorii la idoli l-au prins pe fericitul Evlampie, l-au legat şi apoi l-au dus la nedreapta judecată". (Vieţile Sfinţilor)

"Ascultă-mă, dar, pe mine, care te sfătuiesc de bine şi în acelaşi gând să fii cu noi. Iată, deschise îţi sunt capiştile, înainte îţi stau mulţime de zei, altarele sunt pline de jertfe şi toţi se veselesc de zei, închinându-se lor. Deci, intră şi tu şi te închină zeilor, ca şi tu să afli multe bunătăţi şi pe noi să ne umpli de veselie, iar pe zei îi vei avea întotdeauna milostivi", îi spunea judecătorul tânărului frumos şi nobil, Evlampie.

"Inima ta este plină de înşelăciune şi pe buzele tale sunt cuvinte viclene; deşarte şi mincinoase sunt toate făgăduinţele tale", i-a răspuns Sfântul Evlampie.

Sfântul Evlampie a fost mult chinuit, încă şi pe un pat de fier, înroşit în foc, a fost pus; "ca astfel, rămăşiţa trupului său să se topească ca ceara în văpaia focului". (Vieţile Sfinţilor)

"Însă Atotputernicul Dumnezeu îl ţinea viu pe robul Său şi stătea sufletul în el mai presus de fire, ca astfel puterea lui Dumnezeu să strălucească desăvârşit şi răbdarea mucenicului să fie văzută de toţi". (Vieţile Sfinţilor)

"Dumnezeul creştinilor este mare şi puternic", strigau mulţimile, văzând răbdarea Sfântului Mucenic şi minunile care se făceau, "mulţi oameni din acel popor au crezut în Hristos, iar judecătorul s-a pornit cu şi mai mare mânie împotriva lui Evlampie şi, luându-l, l-a supus iarăşi la chinuri". (Vieţile Sfinţilor)

Auzind sora lui, Evlampia, cum că fratele ei pătimeşte chinuri pentru Hristos, a alergat acolo, şi, stând în mijlocul adunării, a mărturisit că şi ea este creştină.

Au fost amândoi torturaţi şi apoi au fost scoşi în afara cetăţii pentru a fi omorâţi. Sfântului Evlampie i s-a tăiat capul, iar sora sa, Sfânta Evlampia, înainte de a fi ucisă, şi-a dat sufletul său în mâinile Mântuitorului Hristos. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor") AGERPRES/(Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru)