Rotonda Sfântul Ştefan este o basilică antică (astăzi, romano-catolică) ce se înalţă pe Dealul Celian, în Roma, Italia, închinată Sfântului Arhidiacon Ştefan şi Sfântului Ştefan al Ungariei. Rotonda Sfântul Ştefan este cea mai veche biserică de acest gen, din Roma.

Biserica Sfântul Ştefan a fost zidită de către papa Simplicius, între anii 468-483, fiind închinată Sfântului Arhidiacon Ştefan, al cărui cinstit trup, descoperit cu câteva decenii mai înainte, în Ţara Sfântă, fusese adus în Roma, potrivit www.crestinortodox.ro. Această biserică este prima din Roma, care întrupează un plan circular (rotonda), ea urmând modelului întâlnit în Biserica Invierii, din Ierusalim (Biserica Sfântului Mormânt). Construirea acestei biserici a fost finanţată, probabil, de înstărita familie Valerius, care deţinea o mare parte din suprafaţa Dealului Celian. Vila acestei familii se afla imediat lângă biserica rotonda, pe locul actualului Spital San Giovani (Addolorata). Sfânta Melania, membră a renumitei familii, mergea adesea în pelerinaje, la Ierusalim, unde va şi adormi în Domnul.

Iniţial, biserica rotonda a Sfântului Ştefan prezenta trei cercuri concentrice, punctate de 22 de coloane ionice, în jurul spaţiului central circular, peste care se înălţa un tambur, înalt de 22 de metri şi larg tot de 22 de metri. Peretele circular al tamburului înfăţişa tot 22 de ferestre, cea mai mare parte dintre acestea fiind zidite, în urma restaurării din secolul al XV-lea. Mai târziu, primul cerc (culoar), aflat în exterior, a fost dărâmat, astfel, rotonda păstrându-şi numai două dintre cele trei culoare circulare. Biserica a fost înfrumuseţată de papa Ioan I şi papa Felix al IV-lea, în secolul al VI-lea. În anul 1130, papa Inocentiu al II-lea a adăugat rotondei trei arce transversale, spre a sprijini tavanul central, menţionează www.crestinortodox.ro.

În perioada Evului Mediu, Rotonda Sfântul Ştefan s-a aflat în purtarea de grijă a canonicilor de la San Giovani din Lateran, însă, în timp, ea a fost dezafectată. Pe la mijlocul secolului al XV-lea, Flavio Biondo lăuda coloanele de marmură şi pereţii placaţi cu lespezi de marmură ai rotondei, însă spunea că "astăzi Rotonda Sfântul Ştefan nu are acoperiş".

În anul 1454, papa Nicolae al V-lea a încredinţat biserica rotonda, aflată pe atunci în stare de ruină, călugărilor paulini, singurul ordin monahal catolic înfiinţat de unguri. Acesta este motivul pentru care, mai tarziu, Rotonda Sfântul Ştefan a devenit biserica centrală a ungurilor din Roma. Biserica a fost restaurată de către Bernardo Rossellino, probabil cu ajutorul lui Leon Battista Alberti. În anul 1579, iezuiţii unguri au urmat călugărilor paulini, Istvan Arator înfiinţând aici Colegiul Ungar. În anul 1580, Colegiul Ungar s-a unit cu Colegiul German, din această unire rezultând actualul Colegiu Ungaro-German, www.crestinortodox.ro.

Pereţii bisericii sunt decoraţi cu numeroase fresce, printre acestea numărându-se şi cele lucrate de Niccolo Circignani (Pomarancio) si de Antonio Tempesta, care înfăţişează 34 de scene cu martiri. Acestea au fost cerute de papa Grigorie al XIII-lea, în secolul al XVI-lea. Fiecare scena păstrează şi câte o inscripţie, în care este descrisă întâmplarea cu pricina, numele împăratului care a hotărât persecuţia şi un citat din Sfânta Scriptură. Altarul bisericii a fost lucrat de artistul florentin Bernardo Rossellino, în secolul al XV-lea. Icoana din absidă îl înfăţişează pe Hristos, între doi martiri. Decoraţiile din mozaic şi marmură datează din perioada anilor 523-530. Unul dintre mozaicuri îi înfăţişează pe Sfinţii Martiri Primus şi Felicianus, de o parte şi de alta a unei cruci încrustată cu pietre, mai arată www.crestinortodox.ro.

O placă de piatră aminteşte de înmormântarea aici a regelui irlandez Donough O'Brien, din Cashel şi Thomond, care a murit în Roma, în anul 1064. În biserică se păstrează şi un scaun episcopal, aparţinând papei Grigorie cel Mare, datând din jurul anului 580. Capela Sfinţilor Primo şi Feliciano păstrează o serie de mozaicuri deosebite, datând din secolul al VII-lea. Această capela a fost zidită de papa Teodor I, care a adus aici moaştele celor doi martiri, îngropându-le sub altar. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: rome-roma.net