Parlamentul European (PE) se reuneşte, la Strasbourg, în perioada 7-10 octombrie 2024, într-o nouă sesiune plenară, printre subiectele supuse dezbaterii sau votului numărându-se marcarea unui an de la atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie, reintroducerea controalelor la frontiere în anumite state membre ale UE, escaladarea violenţelor din Orientul Mijlociu şi situaţia din Liban, întărirea rezilienţei Republicii Moldova la interferenţele ruseşti în alegerile ce urmează să aibă loc în această ţară, etc, informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Luni, 7 octombrie, va avea loc o dezbatere în contextul marcării unui an de la atacurile comise de Hamas în Israel, la 7 octombrie 2023. Deputaţii europeni au adoptat, în ultimele 12 luni, o serie de rezoluţii, solicitând încetarea imediată şi permanentă a focului, eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor şi furnizarea neîngrădită de ajutor umanitar. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, 40.000 de palestinieni au fost ucişi din octombrie 2023, ca urmare a răspunsului Israelului la atacul Hamas, mai scrie https://www.europarl.europa.eu/.

De exemplu, într-o rezoluţie din 18 ianuarie 2024, PE a cerut eliberarea imediată a tuturor ostaticilor şi desfiinţarea organizaţiei teroriste Hamas. De asemenea, eurodeputaţii au reiterat dreptul Israelului de a se apăra, dar au condamnat reacţia militară disproporţionată a Israelului în Gaza. Luarea de ostatici şi atacurile deliberate asupra civililor reprezintă încălcări grave ale dreptului internaţional şi este necesar accesul umanitar rapid şi neîngrădit în întreaga Fâşie Gaza, se mai arată în Rezoluţia PE din ianuarie 2024.

Tot cu privire la situaţia din Gaza, PE arată că, în timp ce aproximativ 100 de ostatici israelieni sunt încă daţi dispăruţi, numărul victimelor din Gaza creşte în fiecare zi, iar războiul escaladează pe măsură ce Israelul a început atacuri terestre asupra Hezbollah în interiorul Libanului. Ca represalii pentru atacurile Israelului asupra Hezbollah şi asupra Hamas din Gaza, Iranul a lansat rachete balistice asupra Israelului. În acest context, UE îşi menţine angajamentul deplin faţă de eforturile de evitare a unui război regional, potrivit Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell. În plus, Borrell a solicitat UE să se angajeze să prevină prăbuşirea instituţiilor de stat în Liban, să caute un răspuns politic la conflict şi a solicitat o alianţă globală pentru a pune în aplicare soluţia bazată pe coexistenţa a două state, Palestina şi Israel, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Tot luni, 7 octombrie, în plenul PE, are loc o dezbatere pe marginea reintroducerii controalelor la frontiere între statele care fac parte din Spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Discuţia are loc în contextul în care, pe 9 septembrie 2024, Germania a anunţat introducerea controalelor la frontierele sale terestre unde nu aveau loc deja controale (acestea erau deja în vigoare la frontierele cu Franţa, Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia). Măsura, menită să limiteze migraţia ilegală şi să protejeze securitatea internă, a generat preocupări cu privire la viitorul spaţiului Schengen de liberă circulaţie, având în vedere poziţia geografică centrală a Germaniei în Europa. Pe lângă Germania, alte 7 state membre ale spaţiului Schengen efectuează în prezent controale la frontierele lor interne. În total, spaţiul Schengen de liberă circulaţie include 29 de state membre - 25 de state membre ale UE (toate, cu excepţia Ciprului şi Irlandei) plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. În aprilie 2024, Parlamentul a aprobat actualizarea normelor Schengen, stabilind termene clare pentru controalele la frontierele interne. PE a obiectat în repetate rânduri împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulaţie a persoanelor în UE, notează https://www.europarl.europa.eu/.

Marţi, 8 octombrie Parlamentul European va evalua escaladarea violenţelor din Orientul Mijlociu şi ultimele evoluţii din Liban împreună cu şeful politicii externe a UE, Josep Borrell.

Joi, 10 octombrie, eurodeputaţii vor vota o rezoluţie privind ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. În contextul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, din 20 octombrie 2024, concomitent cu organizarea unui referendum privind aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană, oficialii de la Chişinău s-au arătat îngrijoraţi despre faptul că Moscova aplică un şir de tactici hibride pentru a împiedica ţara, condusă în prezent de preşedinta pro-europeană Maia Sandu, să avanseze pe calea integrării europene. Republica Moldova a primit oficial statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană în luna iunie 2022, scrie site-ul https://www.europarl.europa.eu/.

***

Anterioara sesiune plenară a Parlamentului European a avut loc în perioada 16-19 septembrie 2024. În context, la 17 septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat componenţa viitoarei Comisii Europene şi portofoliile alocate comisarilor propuşi de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029. Conform nominalizărilor anunţate de von der Leyen, Colegiul Comisarilor Europeni 2024-2029 va fi compus din 6 vicepreşedinţi executivi, fiecare dintre aceştia având un portofoliu asupra căruia să se concentreze şi pentru care va trebui să lucreze cu alţi comisari, şi alţi 20 de comisari, potrivit https://ec.europa.eu/.

***

Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan)