Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină deschide sezonul Premiilor Nobel din acest an. Acesta este anunţat luni, 4 octombrie 2024, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia, potrivit www.nobelprizemedicine.org.

Primul Premiu Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat, în 1901, medicului german Emil Adolf von Behring (1854-1917) pentru cercetări asupra seroterapiei şi descoperirea serului antidifteric, care a deschis un nou drum în ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Premiul a fost acordat ulterior pentru o serie de descoperiri realizate în domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor.

Până în prezent, au fost acordate 114 premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Dintre cei 227 premiaţi, 13 sunt femei. Cel mai tânăr laureat al acestui premiu, Frederick G. Banting, avea 32 de ani la vremea când i s-a acordat premiul, iar cel mai în vârstă, Peyton Rous, 87 de ani.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, se numără: Ivan Pavlov (1904, pentru fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru cercetări în fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru studii în sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sânge şi a organelor); Karl Landsteiner (1930, pentru descoperirea grupelor de sânge umane); Sir Henry Hallett Dale şi Otto Loewi (1936, pentru descoperiri legate de transmisiile chimice ale impulsurilor nervoase); Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (1945, pentru descoperirea penicilinei şi a efectului curativ al acesteia în diverse boli infecţioase); Selman Abraham Waksman (1952, pentru descoperirea streptomicinei, primul antibiotic împotriva tuberculozei); Albert Claude, Christian de Duve, George E. Palade (1974, pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei).

În secolul XXI, între laureaţii Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină se regăsesc: Robin Warren şi Barry Marshal (2005, pentru investigaţii care au dovedit că ulcerele de stomac au o origine bacteriană şi că pot fi tratate în consecinţă cu antibiotice); Andrew Z. Fire şi Craig C. Mello (2006, pentru activitatea lor în domeniul controlării fluxului de informaţii genetice); Mario Capecchi, Olivier Smithies şi Martin Evans (2007, pentru cercetări privind celulele stem); Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier (2008, pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane); Elizabeth Blackburn, Carol Greider şi Jack Szostak (2009, pentru studiul asupra enzimei telomerază); Robert G. Edwards (2010, pentru cercetările sale în domeniul fertilităţii şi al fecundării in vitro); Shinya Yamanaka şi John Gurdon (2012, pentru că au descoperit modul în care celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente); Yoshinori Ohsumi (2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie); Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice (2020, descoperirea virusului hepatitei C); David Julius şi Ardem Patapoutian (2021, descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere); Svante Pääbo (2022, pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană).

Katalin Kariko, biochimistă americană de origine maghiară, şi Drew Weissman, cercetător american, au fost desemnaţi laureaţii Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 2023, pentru ''descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19'', potrivit site-ului nobelprize.org. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: www.cruxnow.com