Multiplă campioană olimpică, mondială şi europeană la gimnastică artistică, Simona Amânar a câştigat cu echipa României patru titluri mondiale consecutive. O săritură extrem de dificilă din gimnastică îi poartă astăzi numele, fiind executată în premieră de Simona Amânar, la Jocurile Olimpice din 2000, de la Sydney. Săritura "Amânar" de la bârnă este considerată una din cele mai dificile sărituri din gimnastica feminină, fiind executată corect până acum doar de 15 sportive, se arată pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Sport, https://sport.gov.ro/.

Gimnasta Simona Amânar s-a născut la 7 octombrie 1979, în Constanţa, şi a început să practice gimnastica de la vârsta de 5 ani, la Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 din Constanţa, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, https://www.cosr.ro/. Mai târziu, a activat cu dublă legitimare la CSŞ nr. 1 şi la Clubul Sportiv "Farul" Constanţa. La club, s-a pregătit sub îndrumarea antrenorilor Ileana Mihail, Mirela Szemerjai, Nicolae Forminte şi Mircea Frum, iar la lotul naţional cu antrenorii Octavian Belu, Maria Bitang, Nicolae Forminte şi Toma Ponoran, potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002, Ed. Aramis).

A început să participe la concursuri de la vârsta de 9 ani. Debutul său în competiţiile internaţionale a avut loc în 1992, la vârsta de 13 ani, la Balcaniada de Gimnastică din Bulgaria şi la Campionatul European de juniori, unde a obţinut medalia de bronz la individual compus, respectiv, medalia de aur în proba pe echipe.

S-a remarcat prin cucerirea a numeroase medalii olimpice, mondiale şi europene, care au propulsat-o în topul celor mai cunoscute reprezentante ale gimnasticii româneşti. Timp de nouă ani, a făcut parte din lotul naţional de gimnastică, perioadă în care a practicat sportul la cel mai înalt nivel. Proba care a consacrat-o a fost cea de sărituri.

În perioada 1994-1998 a participat la trei ediţii ale Campionatelor Europene şi la cinci ale Campionatelor Mondiale, precizează https://www.cosr.ro/.

12 medalii reprezintă palmaresul impresionant realizat de Simona Amânar la CE de senioare: o medalie de aur cu echipa în 1994, la Stockholm; trei medalii de aur, la sărituri, paralele şi cu echipa, în 1996, la Birmingham; o medalie de aur cu echipa, două medalii de argint, la individual compus şi sărituri, şi două medalii de bronz, la bârnă şi sol, în 1998, la St. Petersburg; medalia de aur la sărituri, argint la bârnă şi bronz cu echipa, în 2000, la Paris.

Simona Amânar a fost componentă a naţionalei care a cucerit medaliile de aur în proba pe echipe la CM din 1994 de la Dortmund (Germania), 1995 de la Sabae (Japonia), 1996 de la San Juan (Puerto Rico), 1997 de la Lausanne (Elveţia) şi 1999 de la Tianjin (China). La CM din 1995, s-a impus la sărituri, câştigând primul său titlu mondial individual. În 1996, la San Juan, a urcat pe cea de-a doua treaptă a podiumului la sărituri. La CM din 1997, Simona Amânar s-a impus din nou la sărituri, cucerind titlul şi locul secund la individual compus. La CM de la Tianjin, în afară de titlul mondial cu echipa, a mai cucerit medaliile de argint la sărituri şi sol.

A participat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice. În 1996, la JO de la Atlanta, a obţinut patru medalii: una de aur, la sărituri (singura gimnastă româncă medaliată cu aur), una de argint, la sol şi două de bronz, la individual compus şi cu echipa. În 2000, la JO de la Sydney, a devenit campioană olimpică absolută (după ce Andreei Răducan i-a fost retrasă medalia de aur pe motiv de doping), a cucerit titlul cu echipa şi a obţinut medalia de bronz la sol.

Tot în 2000 a fost desemnată sportiva numărul 1 a lumii la sporturile tehnice, potrivit https://www.cosr.ro/.

Simona Amânar a fost premiată cu Sport Award la Londra, reuşind să fie a doua româncă, după Nadia Comăneci, care a câştigat acest titlu comparabil cu Oscarul sportului. Ulterior, în 2007, gimnasta a fost inclusă şi în International Gymnastics Hall of Fame, cu prilejul unei ceremonii desfăşurate la Oklahoma City (SUA). Acest trofeu a fost decernat, de-a lungul timpului, şi altor români: Nadia Comăneci, Bela Karoly, Octavian Belu, Daniela Silivaş, Ecaterina Szabo şi Teodora Ungureanu.

După retragerea din activitatea competiţională, Simona Amânar s-a mutat la Timişoara, împreună cu familia. Este căsătorită cu Cosmin Tabără din 2002 şi au trei copii.

Din 2019, este lector la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Teza sa de doctorat a tratat "Săritura Simona Amânar", potrivit https://sport.gov.ro/.

A continuat să fie activă în cadrul gimnasticii româneşti fiind vicepreşedinte de onoare al Federaţiei Române de Gimnastică (din 2017). A fost membru al Comisiei de etică a COSR (2004-2016), iar în prezent este membru în Comitetul Executiv al acestui for, ca reprezentantă a sporturilor olimpice de vară. Este director al Academiei Olimpice Române (din 2018), se arată pe https://sport.gov.ro/.

Deţine, din 1996, titlul de Maestru Emerit al sportului. Este Cetăţean de onoare al oraşelor Bucureşti, Constanţa şi Timişoara.

Preşedinţia Română i-a acordat distincţii precum Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Comandor (2000) şi Ordinul "Meritul Sportiv", cls. I, pentru contribuţiile sale în sportul românesc (2008), potrivit https://canord.presidency.ro/.

Din 2022, în cadrul unui proiect naţional de redenumire a sălilor de sport şi a bazelor sportive demarat de Ministerul Sportului, Sala Sporturilor din Constanţa, care aparţine de Direcţia Judeţeană de Sport Constanţa, poartă numele gimnastei Simona Amânar, ca o recunoaştere a meritelor sale sportive şi a calităţii ei umane. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea: editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)