Asociaţia Europeană pentru Depresie (European Depression Association - EDA) marchează în 2024 Ziua europeană pentru combaterea depresiei pe 6 octombrie, cu motto-ul "Tineretul în criză mentală", concentrându-se pe situaţia copiilor şi tinerilor.

În 2014, Parlamentul European anunţa faptul că data de 1 octombrie a fost desemnată drept Ziua Europeană a Depresiei, pentru a atrage atenţia asupra unei boli care este considerată printre cele mai frecvente şi mai invalidante, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Depresia poate fi cauzată de factori genetici, biologici şi de mediu. Creşterea tulburărilor de sănătate mintală în rândul tinerilor este deosebit de îngrijorătoare. Din cauza pandemiei şi a crizelor în curs, unele cifre sunt alarmante. "Radarul de prevenire" din 2024 al companiei de asigurări de sănătate DAK-Gesundheit din Germania arată că tulburările mintale, precum epuizarea, singurătatea, fricile şi, de asemenea, tulburările psihosomatice, au crescut din nou printre copii şi tineri.

"Nevoia urgentă este depistarea precoce a stresului psihologic şi stabilirea de iniţiative de prevenire pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea mintală a fetelor şi băieţilor şi pentru a le întări rezilienţa. Există riscul să urmeze o generaţie în care problemele de sănătate şi suferinţă psihologică sunt larg răspândite. Este important să aducem subiectul în atenţia publicului cu zile de acţiune, precum Ziua Europeană a Depresiei, şi să eliminăm în continuare tabuurile legate de această temă", a explicat profesorul Detlef E. Dietrich, director medical la AMEOS Klinikum Hildesheim şi reprezentant al Asociaţiei Europene pentru Depresie (EDA) în Germania, potrivit /www.european-depression-day.de.

În România, o iniţiativă recentă în domeniu a fost "Săptămâna conştientizării depresiei post-partum", care va fi marcată de acum în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua europeană pentru combaterea depresiei. Acest program are ca scop prevenirea, identificarea şi gestionarea tulburărilor de sănătate mintală perinatală/postnatală, prin organizarea unor ample campanii de educare a populaţiei şi de promovare a metodelor de bune practici pentru creşterea gradului de conştientizare, dar şi pentru determinarea comunităţilor de a-şi construi propriile strategii de susţinere.

Aproximativ una din zece femei va dezvolta o depresie mai severă şi de durată mai lungă după naştere şi aproximativ una dintre o mie de femei va avea o afecţiune mai gravă numită psihoză post-partum, au afirmat reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) cu prilejul ''Săptămânii conştientizării depresiei post-partum'' 2024.

Potrivit estimărilor, aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătăţii. Totodată, unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor. Depresia post-partum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu. Specialiştii afirmă că diagnosticul depresiei post-partum se bazează nu numai pe perioada de timp dintre naştere şi debut, ci şi pe severitatea depresiei.

"Factorii de risc care pot contribui la apariţia acestei boli sunt de natură psihosocială, biologică şi genetică, traumele din copilărie şi trăsăturile de personalitate ale mamei jucând, de asemenea, un rol important în apariţia simptomatologiei depresive. Diagnosticul depresiei post-partum presupune necesitatea identificării persoanelor aflate la risc prin screening, redirecţionarea cazurilor spre serviciile de specialitate psihiatrică, alături de monitorizarea evoluţiei şi a tratamentului. Evoluţia depresiei post-partum poate varia în funcţie de factorii biopsihosociali implicaţi în etiopatogeneza acesteia. Modificările comportamentale apărute la copilul mamei diagnosticate cu depresie post-partum pun bazele unui ciclu vicios, acesta fiind predispus la a dezvolta aceeaşi patologie", susţin specialiştii.

În septembrie 2024, a fost lansat şi un nou proiect european - "Modular Mental Health Toolbox" (MentBox) - pentru a aborda provocările legate de sănătatea mintală şi pentru a adapta intervenţiile pentru grupurile vulnerabile din întreaga Europă. Finanţat de UE, MentBox îşi propune să reducă decalajul dintre cele mai bune practici în îngrijirea sănătăţii mintale şi implementarea acestora în statele membre ale UE.

Scopul principal al proiectului este de a identifica şi adapta intervenţii eficiente de sănătate mintală care vizează depresia, sinuciderea şi suferinţa non-clinică pentru populaţiile vulnerabile. Un manual digital, Modular Mental Health Toolbox (MH-Toolbox), îndrumă statele membre ale UE în implementarea acestor intervenţii. Setul de instrumente MH include practici bazate pe dovezi dezvoltate în proiectele anterioare şi în curs de desfăşurare finanţate de UE şi este adaptat pentru anumite grupuri vulnerabile printr-un proces care implică profesionişti din domeniul sănătăţii, ministere şi pacienţi.

MentBox se va concentra pe nevoile de sănătate mintală ale grupurilor vulnerabile, cum ar fi migranţii, persoanele strămutate, şomerii şi, pentru prima dată, comunitatea de romi. Proiectul va dezvolta şi testa intervenţii personalizate în colaborare cu o comunitate stabilă de romi din Sevilla, Spania, abordând provocările unice cu care se confruntă romii, inclusiv discriminarea, excluziunea socială şi accesul inadecvat la asistenţă medicală, anunţă Alianţa Europeană împotriva Depresiei pe site-ul www.eaad.net.

Acest proiect care va dura trei ani este implementat de un consorţiu coordonat de Alianţa Europeană împotriva Depresiei (EAAD) şi patru parteneri europeni: Centrul de colaborare pentru sănătate mintală pentru cercetarea serviciilor de sănătate mintală de la Universitatea Autonomă din Madrid (UAM), Serviciul de Sănătate Andaluz din Sevilla, Centrul sloven pentru cercetarea sinuciderii de la Universitatea din Primorska şi Alianţa Globală a Reţelei de Advocacy pentru Boli Mintale din Europa (GAMIAN), conform sursei citate. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.dspsibiu.ro