Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (International Day of Awareness on Food Loss and Waste Reduction) se sărbătoreşte la 29 septembrie.

În 2024 marcarea acestei zile va pune accentul pe necesitatea urgentă de finanţare pentru a susţine eforturile de reducere a pierderilor şi a risipei de alimente, pentru a contribui la atingerea obiectivelor climatice şi la promovarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

La nivel global, aproximativ 13,2% din alimentele produse se pierd în circuitul de la materie primă la produs finit expus vânzării cu amănuntul, în timp ce se estimează că 19% din producţia totală de alimente la nivel mondial este risipită în gospodării, în serviciile de alimentaţie şi în comerţul cu amănuntul, se arată pe www.un.org.

În 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii alimentare. Fără îndoială, această zi internaţională se confruntă cu o mulţime de provocări pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte "consumul şi producţia responsabilă", pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice.

Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce - incluzând apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul - se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.

La nivel planetar se produce suficientă hrană pentru a satisface nevoile întregi populaţii şi totuşi milioane de oameni suferă de foame şi malnutriţie. Pierderile şi risipa de alimente creează şi intensifică această problemă prin reducerea cantităţii de alimente disponibile pentru consum, contribuind astfel la insecuritatea alimentară. Multe dintre cele mai nutritive alimente, cum ar fi produsele proaspete, pescuitul şi produsele de origine animală, sunt extrem de perisabile şi susţin niveluri ridicate de pierderi de alimente.

Pierderile şi risipa de alimente se traduc, de asemenea, într-o pierdere economică substanţială. Acest lucru afectează deopotrivă producătorii, consumatorii şi implicit naţiunile, precum şi indirect mijloacele de trai şi stabilitatea economică. Mai mult, deşeurile alimentare din gropile de gunoi contribuie de la 8% până la 10% la emisiile totale provocate de sistemului agroalimentar, având un impact asupra schimbărilor climatice şi durabilităţii mediului se arată pe www.fao.org.

Sistemele noastre alimentare nu pot fi rezistente dacă nu sunt durabile, din acest fapt decurgând necesitatea unor abordări integrate menite să reducă pierderile şi risipa de alimente. Sunt necesare acţiuni la nivel global şi local pentru a maximiza utilizarea alimentelor pe care le producem. Introducerea de tehnologii, soluţii inovatoare (inclusiv platforme de comerţ electronic pentru marketing, sisteme mobile retractabile de procesare a alimentelor), noi moduri de lucru şi bune practici pentru a gestiona calitatea alimentelor sunt esenţiale pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente.

Cu şase ani până la atingerea obiectivului 12.3 al Obiectivului 12 de dezvoltare durabilă (Consum şi producţie responsabile), există o nevoie urgentă de a accelera acţiunile pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente, se menţionează pe www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Ministry of Environment - Romania/X