Inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României, a avut loc la 27 septembrie 1909. Portul Constanţa este situat pe coasta vestică a Mării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor şi la 85 nM de Braţul Sulina, prin care Dunărea se varsă în mare, după cum indică site-ul https://www.portofconstantza.com/. Este atât port maritim, cât şi port fluvial, iar facilităţile pe care le oferă permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Amenajări ale Portului Constanţa au început încă din anul 1857, când autorităţile turce au concesionat construirea portului şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.", portul beneficiind, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne. (https://www.portofconstantza.com/).

''După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tânărul stat. (...) În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă'', indică site-ul menţionat.

În 1878, Portul Constanţa dispunea de 200 m diguri şi 4 ha incintă portuară, se arată în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa, se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX, Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha, se menţionează în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României''.

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, docul plutitor ş.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene (https://www.portofconstantza.com/). În 1938, volumul traficului portuar a fost de 4.138.677 tone, din care 3.946.357 tone reprezentau mărfurile destinate exportului, în principal ţiţei, material lemnos şi produse agricole. În ceea ce priveşte flota comercială maritimă, aceasta însuma 26 nave cu o capacitate totală de transport de 58.204 tone, potrivit lucrării ''Judeţele patriei. Constanţa - Monografie'' (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).

Din 1967, au început lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea Portului Constanţa l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, inaugurat în 1984. Pe parcursul a două decenii, Portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri. (https://www.portofconstantza.com/)

La 13 noiembrie 2001 a fost semnat un memorandum de înfrăţire între Portul Constanţa şi Portul Rotterdam din Olanda, în scopul creşterii traficului de mărfuri între acestea.

La 22 august 2003, la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CNAPMC), a avut loc ceremonia de inaugurare a noului statut de port cu facilităţi vamale pentru Portul Constanţa. Pentru trecerea Portului Constanţa în regim de port cu facilităţi vamale au fost necesare amenajări în perimetrul portului, pentru ca organele abilitate să poată asigura o supraveghere cât mai atentă a împrejmuirii portului şi a accesului în port, informa cu acel prilej CNAPMC. La 17 noiembrie 2003, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a inaugurat cea mai importantă investiţie finalizată în ultimii ani, respectiv noul terminal de containere din Portul Constanţa Sud.

Portul Constanţa beneficiază de o poziţionare geografică avantajoasă, fiind situat pe coridorul de transport pan-european Rhin-Dunăre, şi are un rol major în cadrul reţelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersecţia rutelor comerciale care leagă pieţele ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient, indică site-ul https://www.portofconstantza.com. Portul Constanţa are statutul de Zonă Liberă, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerţului exterior şi a tranzitului de mărfuri către/dinspre Europa Centrală şi de Est.

Legătura Portului Constanţa cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanţa.

În prezent, Portul Constanţa acoperă o suprafaţă totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat şi 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în partea de nord şi în partea de sud adăpostesc portul, creând condiţiile de siguranţă optimă pentru activităţile portuare. În prezent, lungimea totală a Digului de Nord este de 9,4 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Constanţa este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea totală a cheurilor este de 32 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m. Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale, permiţând accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt, potrivit https://www.portofconstantza.com.

Pentru a face faţă creşterii viitoare a traficului fluvial, Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a finalizat realizarea unui Terminal de Barje, această investiţie având în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi extinderea facilităţilor pentru acostarea navelor fluviale în partea de sud a portului.

În prezent, sunt în derulare mai multe proiecte, în vederea construirii de noi facilităţi pentru manipularea mărfurilor şi pentru îmbunătăţirea legăturilor de transport între Portul Constanţa şi hinterlandul acestuia. Aceste proiecte sunt localizate în principal în partea de sud a portului. (https://www.portofconstantza.com).

''Portul Constanţa, cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, va beneficia de două noi facilităţi, în urma unei investiţii de 115 milioane de euro concretizate într-un terminal de mărfuri grele, mari şi complexe şi un nou terminal (RO-RO), care va gestiona un vârf de 80.000 de vehicule pe an. Noile facilităţi au în vedere toate modurile de transport (feroviar, rutier şi maritim) şi întăresc legăturile dintre Marea Neagră, Marea Nordului şi Marea Adriatică cu Europa continentală, permiţând inclusiv creşterea sectorului auto din regiune. Portul Constanţa va deveni un hub tot mai important pentru comerţul european, oferind un impuls semnificativ al comerţului zonal şi permiţând creşterea economică în întreaga regiune'', informa un comunicat de presă din 15 mai 2024 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)