Biserica Sfântul Gheorghe de pe Insula Prinţilor (Büyükada) din Turcia, deşi este un lăcaş de cult creştin, se dovedeşte a fi un simbol al coexistenţei mai multor religii în Turcia modernă, cea mai mare parte a pelerinilor fiind femei musulmane. În fiecare an, cu precădere de ziua închinată Sfântului, 23 aprilie, biserica este gazda unui număr foarte impresionant de pelerini.

Lăcaşul de cult se află pe cel mai înalt punct (204 metri) al uneia dintre cele mai mari Insule ale Prinţilor, Büyükada, oferind o privelişte uimitoare asupra insulelor din apropiere şi asupra continentului. Insulele Prinţilor reprezintă o oază de creştinism într-o lume musulmană, uimind prin multitudinea cupolelor şi a turlelor de biserici. Insulele, în număr de nouă, sunt un arhipelag din Marea Marmara, situate la distanţe de 10 până la 23 km în direcţia sud-estică de Bosfor şi  fac parte din zona asiatică a Istanbulului. Şase dintre ele sunt locuite, iar în Büyükada trăiesc turci, greci, armeni şi evrei, insula fiind un eşantion reprezentativ al naţiilor ce trăiau în perioada otomană în Istanbul, potrivit https://stiridinbucovina.ro/, https://istanbultouristpass.com, www.neredekal.com şi https://doxologia.ro.

Fondată în 1751, ca o structură modestă de gresie cu două etaje, cu o mică biserică, altar şi zonă de rugăciune, biserica a fost reconstruită în 1905, din piatră şi dată în folosită pentru prima dată în 1909, potrivit https://istanbul-com şi https://istanbultouristpass.com.

Sursa foto: neredekal.com 

Numele l-a împrumutat de la Aya Yorgos (Sfântul Gheorghe), un soldat din Capadocia care a trăit în secolul al III -lea şi care a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi sfinţi şi martiri ai creştinismului.

Potrivit legendei, oamenii din oraş au fost tulburaţi de un dragon ucigaş. Sfântul Gheorghe l-a rănit grav pe balaur şi s-a oferit să-l omoare dacă toţi devin creştini. Peste 15.000 de oameni au devenit creştini, iar Sfântul Gheorghe a ucis balaurul.

Sursa foto: istanbultouristpass.com

În fiecare an, pe 23 aprilie - prăznuirea Sfântului Gheorghe dar şi pe 24 septembrie - prăznuirea Sfintei Mari Muceniţe Tecla, cea întocmai cu Apostolii (născută în Asia Mică şi convertită la credinţa creştină prin propovăduirea Sfântului Apostol Pavel), mulţimi uriaşe de creştini vin la Biserica din Büyükada să se închine la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe. Drumul în urcuş spre lăcaşul sfânt este cunoscut drept "calea chinului". Se crede că dorinţele celor care leagă frânghii de tufişuri pe traseu, se vor împlini.

Biserica, deşi nu este mare, deţine multe icoane, motive şi picturi religioase uimitoare. Cea care atrage cel mai mult atenţia este icoana care il înfăţişează pe Sfântul Gheorghe ucigând cu suliţa balaurul care iese din mare.

Potrivit legendei, în epoca bizantină când insula era sub asediul grecilor, preoţii au vrut să salveze icoanele şi obiectele sacre din biserică şi le-au îngropat în pământ unde au stat vreme de mulţi ani. Un cioban de pe insulă l-a visat pe Sfântul Gheorghe care i-a spus să urce pe drumul care duce la biserică şi să se oprească pentru a săpa când aude sunete de clopoţel. Când a ajuns la biserică, a auzit sunete de clopoţel, a început să sape şi a găsit icoanele şi obiectele sfinte îngropate în pământ.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, a rămas peste veacuri model de curaj în lupta cu diavolul. În ţara noastră a fost ocrotitorul Armatei lui Ştefan cel Mare, icoana sa fiind pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnitorului Moldovei. Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre, îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. În partea aflată deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică, potrivit www.crestinortodox.ro. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: neredekal.com