Preşedintele Klaus Iohannis va conduce, în zilele de 24 şi 25 septembrie 2024, delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 79-a sesiuni a Adunării Generale anuale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este "Unitate în diversitate pentru progresul păcii, dezvoltare durabilă şi demnitate umană pentru toţi, pretutindeni" ("Unity in diversity, for the advancement of peace, sustainable development, and human dignity for everyone everywhere").

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis AGERPRES, participarea preşedintelui Iohannis la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite din acest an reprezintă "o oportunitate de evidenţiere a contribuţiei ţării noastre la efortul global de a accelera progresul către cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, într-un context care continuă să fie marcat de provocări majore la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli, care sunt tot mai des nerespectate".

Iohannis va susţine intervenţia naţională în plenul Adunării Generale a ONU, când va pleda pentru menţinerea dialogului la nivel multilateral, mai ales în formatul ONU, ca element esenţial al siguranţei regionale şi globale, se menţionează în comunicat.

***
Klaus Iohannis a mai participat la sesiunile Adunărilor Generale ale ONU în: 20 septembrie 2023, 16 septembrie 2022, 25 septembrie 2019, 26 septembrie 2018, 21 septembrie 2017 şi 25 septembrie 2015.

În marja participării la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, din 20 septembrie 2023, preşedintele român a declarat că principalele teme pe care le-a atins în alocuţiunea naţională din plenul Adunării au fost: războiul din Ucraina, importanţa Mării Negre, schimbările climatice, tranzitul de grâne ucrainene spre exterior etc, conform presidency.ro.

În cadrul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), de la New York, din 16 septembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că participarea sa la sesiune constituie o oportunitate de evidenţiere a poziţiei ţării noastre cu privire la actualele provocări globale, în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care necesită solidaritate, unitate şi reacţie rapidă, bazate pe respectarea dreptului internaţional.

În 25 septembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, angajamentul reînnoit al României faţă de multilateralism şi ordinea internaţională bazată pe norme, având Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul său. Alte teme luate în discuţie de Klaus Iohannis au fost schimbările climatice sau ameninţările teroriste, se mai arată pe presidency.ro.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut, la 26 septembrie 2018, în cadrul intervenţiei naţionale de la dezbaterile generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU dorinţa României de a ocupa un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.

La cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU, din 21 septembrie 2017, Klaus Iohannis a anunţat că România doreşte să ocupe un loc nepermanent în Consiliul de Securitate ONU pentru perioada 2020-2021, conform https://www.presidency.ro/.

În 19 septembrie 2016, delegaţia României care a participat la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU a fost condusă de primul ministru al României, Dacian Cioloş, conform https://mae.ro/.

Preşedintele Klaus Iohannis, a avut, la 25 septembrie 2015, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, o întrevedere cu Mogens Lykketoft, preşedintele celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale. Preşedintele României a evidenţiat atenţia deosebită pe care România o acordă problematicii cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale relevante şi conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi a Caucazului de Sud. În cadrul întrevederii au fost abordate şi temele migraţiei şi reformei Consiliului de Securitate al ONU.

***
Adunarea Generală a ONU este, alături de Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC), Consiliul de Tutelă, Curtea Internaţională de Justiţie, Secretariatul, una dintre cele şase organisme care alcătuiesc eşafodajul instituţional al ONU. Adunarea Generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre, conform mae.ro.

Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice problemă, cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu două treimi din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă.
Adunarea Generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii pe care le cuprinde.

Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării Generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni, sesiunile organizându-se la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019.

La 7 iunie 2019, România a pierdut în favoarea Estoniei şi arhipelagului caraibian Saint Vincent şi Grenadine ocuparea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2020-2021. Estonia şi arhipelagul caraibian Saint Vincent şi Grenadine au fost alese, la această dată, de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a deveni, din ianuarie 2020, membre nepermanente ale Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2020-2021, învingându-şi "rivalii", România şi, respectiv, Salvador. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)