La 19 septembrie 2024, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a declarat că vârful de debit pe Dunăre se va înregistra, probabil, către sfârşitul acestei luni, iar autorităţile sunt în alertă şi monitorizează situaţia, după ce hidrologii au anunţat riscuri de viituri pe sectorul românesc.

"Experienţa anului 2006, atunci când la intrarea în ţară, la Baziaş, am avut un debit record de 15.800 metri cubi/secundă, ne spune că ar trebui să gestionăm fără probleme un debit de 9.500-9.800 metri cubi/secundă, pe care îl aşteptăm pe cifrele de astăzi. Asta nu înseamnă că suntem mai puţin alertaţi şi că suntem mai puţin pregătiţi. Dimpotrivă, ar trebui să însemne că toate instituţiile statului român îşi fac datoria", a subliniat Fechet.


*** Inundaţiile cauzate de Dunăre în aprilie 2006

Cele mai multe recorduri din ultimii 30 de ani privind creşterea debitelor Dunării au fost stabilite în luna aprilie 2006. Atunci, la Staţia Hidrometrică Baziaş, fluviul a avut un debit maxim istoric de 15.800 metri cubi/secundă. Aceeaşi valoare a debitului Dunării a fost atinsă, în aprilie 2006, şi la staţiile hidrometrice din Drobeta-Turnu Severin şi Gruia. La Corabia, în acelaşi interval de timp, debitul maxim al Dunării a atins 16.000 metri cubi/secundă, iar la Chiciu Călăraşi, a fost înregistrat la 16.200 metri cubi/secundă.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

În urma creşterii debitului fluviului din aprilie 2006, peste 1.100 de kilometri pătraţi au fost inundaţi de-a lungul sectorului românesc al Dunării.

Acţiunile apei au afectat stabilitatea digurilor, ceea ce a dus, în final, la distrugerea acestor şi la inundarea a 88.841 ha din 9 incinte: Ghidici - Rast - Bistreţ, Bistreţ Nedeia Jiu, Jiu Bechet, Bechet - Dăbuleni, Dăbuleni Potelu Corabia, Olteniţa - Surlari - Dorobanţu, Călăraşi Raul, Făcăeni Vlădeni, Ostrov - Pecinega. Incintele Călăraşi Raul, Făcăeni Vlădeni au fost inundate prin breşe controlate pentru reducerea nivelului în zona autostrăzii Feteşti - Cernavodă, potrivit studiului "Planul de management al inundaţiilor, Fluviul Dunărea", publicat pe hidro.ro, site-ul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.

Foto: (c) AGERPRS FOTO

Un număr de 12 judeţe au fost afectate în 2006 de apele Dunării, 65.000 de hectare de terenuri arabile au fost inundate, în jur de 15.000 de persoane au fost evacuate din 154 de localităţi, 8,4 kilometri de drumuri naţionale şi 597 km de drumuri locale au fost deterioraţi, potrivit inundatii.ro. Localitatea Rast din judeţul Dolj a fost inundată aproape în totalitate, 100 de case fiind distruse. Durata viiturii a fost de 60 de zile, cea mai mare din istorie.

Foto: (c) AGERPRS FOTO

Printre cauzele inundaţiilor produse de Dunăre în 2006, au fost precipitaţiile abundente suprapuse peste topirea stratului de zăpadă, depus în luna martie în zona alpină. La acestea s-a adăugat producerea aproape simultană de viituri pe afluenţi ai Dunării, în amonte de intrarea în ţară.

*** Alte inundaţii importante produse pe teritoriul României de revărsarea apelor Dunării

* În a doua jumătate a lunii ianuarie 1998, apele Dunării s-au revărsat pe braţul Sulina, inundând 2,2 km din localitatea Sulina. Fenomenul a durat trei zile.

* În anul 2010, pe sectorul românesc al fluviului Dunărea s-au înregistrat, în lunile mai-iulie, numeroase pagube cauzate de apele fluviale. La jumătatea lunii iunie, debitul Dunării la Baziaş a atins nivelul de 13.200 metri cubi/secundă şi de 13.500 metri cubi/secundă la începutul lui iulie.

Foto: (c) MIREL TUDORACHE/AGERPRES FOTO

Au fost afectate localităţi din judeţul Călăraşi, inclusiv digul local. În judeţul Constanţa, au fost inundate case şi gospodării, drumuri şi construcţii hidrotehnice. Dunărea a produs o breşă în dig în zona Ciobanu-Gârliciu şi a fost afectat digul de la Ostrov. În iulie, oraşul Galaţi a fost afectat de revărsarea fluviului Dunărea, dar şi de incapacitatea de preluare a reţelei de canalizare, pe fondul precipitaţiilor abundente. Au fost deteriorate digurile de la Bădălan şi Brateş.

Cauzele care au condus la viitura din perioada iunie-iulie 2010 au fost atât situaţia meteorologică şi hidrologică din lunile anterioare, care a condus la debite crescute începând cu sfârşitul lunii februarie, cât şi precipitaţiile lichide semnificative şi pe arii extinse la nivelul bazinului hidrografic superior şi mijlociu al Dunării din acea perioadă.

* În 2013, Dunărea a inundat, în aprilie-mai, localităţi din judeţele Dolj şi Olt, iar în septembrie a fost afectat municipiul Galaţi.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA/AGERPRES FOTO

* În anul 2014, Dunărea a produs, prin revărsare, inundarea unor terenuri din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Giurgiu.


***

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, după Volga. Are o lungime de 2.860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kilometri pătraţi, din care 221,7 mii kilometri pătraţi (respectiv 27%) pe teritoriul României, arată Dan Ghinea în "Enciclopedia geografică a României" (2018).

Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se varsă în Marea Neagră, prin delta formată, curgând prin 10 ţări şi adunând afluenţii de pe teritoriul altor 6 state. Traseul său este împărţit în trei părţi: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena - Baziaş) şi cursul inferior (Baziaş - Marea Neagră).

De la Baziaş, la intrarea pe teritoriul ţării, până la vărsarea în Marea Neagră, este definit cursul inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul României de 7 Administraţii Bazinale de Apă, respectiv Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral, potrivit studiului "Planul de management al inundaţiilor, Fluviul Dunărea", publicat de hidro.ro.

Debitul mediu multianual al fluviului nu are o valoare constantă, aceasta depinzând de lungimea perioadei de timp luată în considerare. Astfel, conform celor prezentate în lucrarea "Dunărea între Baziaş şi Ceatal Izmail" semnată de Sorin Stănculescu şi editată în anul 1967, debitul mediu multianual la postul hidrometric Orşova era de 5.420 metri cubi/secundă pentru un interval de calcul de 122 de ani şi de 5.390 metri cubi/secundă dacă intervalul de calcul era de 42 ani (1921-1962).

În general, debitele maxime pe Dunăre se produc în perioada de primăvară-vară, vârfurile având loc mai frecvent în lunile aprilie-mai. Există şi excepţii, când vârfurile undelor de viitură se produc fie în lunile decembrie şi ianuarie, fie către sfârşitul verii, în lunile august-septembrie. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Andreea Onogea, editor online: Irina Giurgiu)