Opera Naţională Română din Cluj-Napoca este o instituţie culturală de rang european, afirmată drept contributor valoros al culturii române şi scenă care a susţinut şi promovat o întreagă galerie de artişti de excepţie, ce au dezvoltat ulterior cariere de notorietate şi apreciere universală. Ea se regăseşte în rândul principalilor promotori ai valorilor lirice şi coregrafice universale, realizând producţii artistice valoroase, de adresabilitate locală, regională, naţională şi internaţională, în beneficiul iubitorilor genului şi publicului în general.

Excelenţa artistică este chintesenţa misiunii acestei instituţii, urmată şi împărtăşită cu mândrie de fiecare dintre cei treizeci şi patru de directori care au preluat conducerea teatrului liric clujean, de la înfiinţarea sa şi până în prezent. Acestora li se datorează ascensiunea remarcabilă a Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca de-a lungul întregului său parcurs centenar, precum şi înscrierea acesteia printre cele mai notabile teatre lirice europene.

Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, prima instituţie lirică a ţării şi una dintre cele mai emblematice din Europa, a luat fiinţă la 18 septembrie 1919, odată cu Teatrul Naţional clujean şi Conservatorul de Muzică. Primele reprezentaţii au constat în două concerte simfonice la datele de 13 şi 14 mai 1920, sub conducerea dirijorului ceh Oskar Nebdal, menţionează site-ul oficial https://operacluj.ro/.

 Teatrul Naţional din oraşul Cluj - Napoca,1952

Foto: (c)  Arhiva istorică AGERPRES

Spectacolul inaugural al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca a avut loc la 25 mai 1920, cu grandioasa operă "Aida" de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică semnată de primul director al instituţiei - Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului Radames.

Este impresionantă activitatea noii Opere chiar din primele două stagiuni, 1919-1920 şi 1920-1921, totalizând 99 de reprezentaţii cu operele "Aida" de Verdi, "Faust" de Gounod, "Madama Butterfly" de Puccini, "Luceafărul" de N. Bretan, "Cavalleria Rusticana" de Mascagni, "Tannhäuser" de Wagner şi 15 concerte simfonice susţinute de Orchestra Operei Naţionale din Cluj, după cum menţionează afişele păstrate în arhiva Operei.

Foto: (c)  Arhiva istorică AGERPRES 

Distincţia teatrului liric clujean transcende arta lirică şi este dată, în aceeaşi măsură, şi de stilul arhitectural al acestuia. Clădirea Operei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, între anii 1904-1906, de către firma vieneză de renume mondial Fellner & Helmer, specializată în proiectarea şi construcţia de teatre de operă în stil arhitectural secesionist uşor barochizant, foarte asemănător celorlalte 48 de teatre europene construite de aceeaşi firmă, şi unic în România, mai menţionează site-ul oficial https://operacluj.ro/.

Teatrul Naţional din oraşul Cluj - Napoca,1952

Foto: (c)  Arhiva istorică AGERPRES  

Prestigiul teatrului liric clujean a fost purtat şi peste hotare, datorită numeroaselor turnee internaţionale şi valorii soliştilor formaţi la Cluj şi deveniţi nume de rezonanţă universală, precum: Angela Gheorghiu, Alexandru Agache, Carmen Oprişanu, Simona Noja, Nicoleta Ardelean, George Petean, Tatiana Lisnic, Marian Pop, Anita Hartig, Adrian Sâmpetrean, Bálint Szabó.

 Teatrul National din Cluj-Napoca, 2001.

Foto: (c)  LUCIAN MUNTEAN/ Arhiva istorică AGERPRES 

De la înfiinţare şi până în prezent, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca au fost prezentate peste două sute de titluri de operă, operetă şi balet din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate şcolile şi stilurile. Pe această scenă au fost jucate peste patruzeci de creaţii româneşti - multe în premieră absolută - culminând cu "Oedip" de George Enescu, "Meşterul Manole" de Sigismund Toduţă sau baletul cu cor "Luceafărul de Ziuă" de Tudor Jarda. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)