Biserica Sfântul Gheorghe din Oplenac este situată pe vârful unui deal mic, o altitudine de circa 347 de metri, în oraşul Topola, municipiul reşedinţă al districtului Sumadija, în centrul Serbiei, conform https://topolaoplenac.org.rs.

La 1 decembrie 1903 a fost organizat un concurs naţional de selecţie pentru construirea unei biserici şi a unei cripte. Una dintre cerinţele speciale ale proiectului viza necesitatea ridicării acestuia în stilul bizantino-sârb. Acest proiect a suscitat numeroase lungi polemici şi chiar oprirea primului proiect câştigător. După cele 18 oferte depuse, a fost selectat proiectul câştigător al arhitectului Nikola Nestorovic, renumit profesor universitar. După lungi dezbateri şi polemici aprinse, la 27 septembrie 1907 a fost pusă piatra de temelie a bisericii şi hramul lăcaşului de cult a fost închinat Sfântului Gheorghe, potrivit https://oplenac.rs/st-georges-church/.

Regele nu a fost de acord cu proiectul ales, drept pentru care a fost organizată o nouă selecţie de proiecte în anul 1909, iar comitetul a desemnat planul câştigător al arhitectului Kosta J. Jovanovic. Cu cinci cupole şi planul dispus în formă de cruce, proiectul bisericii a reuşit să câştige admiraţia regelui şi criteriile de selecţie ale comitetului. La 1 mai 1910, a început construcţia bisericii conform planului arhitectului Kosta Jovanovic. La finalul anului, biserica era ridicată deja până la nivelul domului. În timpul construcţiei, s-a decis adoptarea unei faţade albe de marmură, extrasă din apropiere, din masivul muntos Vencac, cunoscută şi în prezent pentru calitatea excepţională a frumoasei marmure de culoare albă.

Arhiepiscopul sârb Dimitrije a sfinţit biserica la 23 septembrie 1912. Lucrările au fost sistate în timpul războaielor balcanice 1912-1913 şi în timpul Primului Război Mondial. După ocuparea Serbiei de către Austro-Ungaria, în iarna anului 1915, biserica a fost jefuită, stratul de cupru care acoperea domul a fost îndepărtat, similar acoperişul şi porţile. Clopotele au fost îndepărtate, precum şi paratrăsnetul. Multe ferestre au fost sparte, inclusiv piloni şi ornamente de marmură. Forţele de ocupaţie au deschis şi criptele căutând posibile obiecte de valoare.

La 16 august 1921, regele Petru I a murit, iar succesorul său Alexandru I a continuat lucrările de definitivare a bisericii. Regele a cerut modificarea planului iniţial, au fost realizate modificări şi în ce priveşte spaţiul din zona limitrofă a bisericii, prin plantarea de arbori, ale căror coroane bogate puneau în evidenţă albul luminiscent al bisericii. Clopotele au fost realizate de Frčres Piccard din Annecy le Vieux, Franţa, iar lucrările în mozaic au fost meşteşugite de ''Puhl & Wagner'' din Berlin, Germania. Candelabrul de bronz a fost realizat de Luks, din Zagreb, Croaţia. Lucrările dedicate tuturor detaliilor somptuoase ale decoraţiunilor au fost supervizate de Nikola Petrovic Krasnov, fost arhitect imperial rus şi principalul arhitect al regelui Alexandru I, indică https://oplenac.rs/st-georges-church/.

Cu cinci domuri, cu forme şi materiale sofisticate, Biserica Sfântul Gheorghe a fost construită în stilul bizantino-sârb, în 1930 fiind definitivate lucrările, indică sursa citată. Biserica a fost sfinţită, din nou, la 8 septembrie 1930 de patriarhul Varnava, în prezenţa regelui şi a membrilor familiei regale.

Cea mai reprezentativă caracteristică a bisericii este ampla lucrare de decoraţiune interioară realizată în mozaic care acoperă o suprafaţă de 3.570 de metri pătraţi. Fragmentele de mozaic sunt realizate dintr-un pastă specială de sticlă în Murano, în apropiere de Veneţia. Pereţii bisericii sunt acoperiţi cu peste 60 de milioane de cuburi de sticlă în peste 15.000 de nuanţe de culori, iar unele dintre aceste pietricele sunt acoperite cu aur de 14 şi de 20 de karate. Interiorul bisericii o evidenţiază drept una dintre cele mai frumoase din lume. Copii ale celor mai frumoase fresce din peste 60 de mănăstiri medievale sârbe sunt reunite în biserica Sfântul Gheorghe. În centrul bisericii, în domul principal, se află aşezat un candelabru masiv, realizat din arme topite din Primul Război Mondial, folosite în bătălia de la Kajmakcalan (12-30 septembrie 1916). Acest candelabru are forma unei coroane medievale aşezată invers, simbolizând comemorarea de către poporul sârb a înfrângerii suferite de regatul sârb în bătălia de la Kosovopolje din 1389.

În liniştea bisericii îşi odihnesc osemintele patru conducători ai Serbiei şi 18 membri ai dinastiei Karadjordjevic. În două sarcofage realizate din marmură de Vencac, în partea sud se află sarcofagul lui Petrovic Karadjordje (1762-1817), fondatorul dinastiei regale, iar în partea de nord este aşezat sarcofagul regelui Petru I (1844-1921), întemeietorul bisericii. În cripta, unde mormintele sunt realizate din piatră de onix, se află aşezaţi alţi doi conducători ai Serbiei, ducele Alexandru Karadjordjevic, prinţ al Serbiei (1842-1858), şi regele Alexandru I care a fost ucis în timpul unei vizite oficiale în Franţa în anul 1934.

Aşezat discret într-o excelentă relaţie de integrare cu zona de găzduire, Mausoleul dinastiei Karadjordjevic cu aspectul său monumental exterior şi cu mulţimea ornamentelor şi a mozaicelor reprezintă perla patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Topola, conform https://topolaoplenac.org.rs.

Graţie calităţilor sale excepţionale, aşezământul religios Sfântul Gheorghe din Oplenac a fost înscris în anul 1979 în lista Monumentelor Culturale de Importanţă Excepţională şi de atunci este protejat de legislaţia specifică a statului sârb, potrivit https://oplenac.rs/st-georges-church/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: oplenac.rs