Săptămâna europeană a mobilităţii este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană, potrivit site-ului http://ec.europa.eu/.

Tema aleasă pentru anul 2024 este "Shared Public Space" (Să folosim spaţiul public împreună), argumentându-se că împărţirea spaţiului public aduce multe beneficii societăţii. Cum peste 70% dintre europeni care trăiesc în zonele urbane, spaţiul public a ajuns să fie limitat în multe oraşe. Iar un loc în care să existe suficient spaţiu pentru toţi oamenii, pentru toate mijloacele de transport şi pentru toate activităţile oferă o mai mare echitate socială, o mai mare siguranţă rutieră, mai puţin zgomot, mai puţină poluare atmosferică şi o mai bună calitate a vieţii, informează site-ul https://mobilityweek.eu/.

În plus, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor sunt implicaţi în circa 70% din accidentele rutiere urbane soldate cu decese, astfel că este esenţială prioritizarea acestui grup în alocarea spaţiului public. Pentru a încuraja oamenii să meargă mai mult pe jos şi cu bicicleta, ar trebui să existe o infrastructură dedicată de o mai înaltă calitate şi reguli rutiere care să prioritizeze pietonii şi bicicliştii.

Pentru a implementa tema din 2024, organizatorii propun îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi promovarea infrastructurii centrate pe oameni, completarea altor iniţiative ale UE, cum ar fi REPowerEU şi European Green Deal, facilitarea utilizării unor moduri de transport verzi şi promovarea schimbării comportamentale prin furnizare de infrastructură, reţele, condiţii şi destinaţii adecvate pentru mobilitate activă şi transport public.

Pentru a folosi spaţiul public, care este al tuturor, într-un mod diferit şi eficient, organizatorii propun ca mobilitatea durabilă să fie mai vizibilă, prin promovarea de alternative la deţinerea de maşini şi educarea cu privire la opţiunile de transport alternative (de ex. partajarea mijloacelor de transport, folosirea bicicletelor cargo, a transportului public şi, în special, mersul pe jos etc).

De asemenea, stafful din autorităţile publice, oficialii guvernamentali şi contractanţii oraşului ar trebui să utilizeze stimulente care încurajează alegerile de transport durabil şi active.

Nu în ultimul rând, pentru a putea împărţi echitabil şi eficient spaţiul public, nu trebuie să lipsească planificarea spaţiului, campaniile şi reglementările, care să atragă atenţia asupra respectului pentru categoriile cele mai vulnerabile: copiii, pietonii, persoanele cu mobilitate redusă şi utilizatorii activi de transport.

De asemenea, în 2023, iniţiatorii evenimentului au dat publicităţii "Ghidul tematic 2023" sub forma a şase fişe informative, împărţite în cinci domenii tematice: transport public, mobilitate activă, minimizarea dependenţei de maşini, managementul mobilităţii şi soluţii de infrastructură, conform site-ului https://mobilityweek.eu/.

Bazându-se pe succesul Zilei internaţionale fără maşini, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, Săptămâna europeană a mobilităţii a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallstrom, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice, notează site-ul http://ec.europa.eu/.

Evenimentele desfăşurate în săptămâna 16-22 septembrie au scopul de a-i determina pe cetăţeni să încerce şi alte mijloace de transport şi să încurajeze promovarea dezvoltării unui transport urban durabil, se mai arată în iniţiativa CE din aprilie 2002. De asemenea, aceste evenimente ar trebui să permită administraţiilor oraşelor şi domeniilor de afaceri să testeze iniţiative de transport noi, cum ar fi ariile pietonale, vehiculele electrice, reţele de transport pentru biciclete şi autobuze pentru navetă, se mai arată în iniţiativa Comisiei.

Din 2002, de când a fost lansată campania, impactul a fost major, atât în Europa, cât şi în lume, foarte multe oraşe alăturându-se campaniei şi fiind implementate numeroase măsuri permanente - în special cu privire la infrastructura pentru ciclism, plimbări, reducerea traficului etc, precizează site-ul http://ec.europa.eu/.

O serie de studii arată că persoanele care se deplasează prin modalităţi active de transport, cum ar fi mersul pe jos sau ciclismul, nu numai că sunt mai productive la muncă, dar îşi iau şi mai puţine zile de concediu medical şi se îmbolnăvesc mai puţin, mai notează sursa menţionată mai sus. Prin promovarea transportului durabil are de câştigat şi sectorul privat, existând rapoarte care arată o creştere a comerţului cu peste 40% în acele zone în care ciclismul a devenit o regulă, menţionează site-ul https://mobilityweek.eu/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)