Negocierile şi discuţiile privind componenţa noii Comisii Europene, reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene de la Budapesta, deschiderea perioadei de depunere a candidaturilor pentru stagii remunerate la Consiliul UE (4 septembrie-2 octombrie 2024), raportul Curţii de Conturi a Uniunii Europene privind modul în care agenţiile medicale ale Uniunii au gestionat criza COVID-19 etc. sunt o parte dintre evenimentele desfăşurate la nivelul Uniunii în perioada 2-6 septembrie 2024.

Comisia Europeană
*2 septembrie: Noua Comisie Europeană, care va continua să fie prezidată de Ursula von der Leyen, nu va obţine paritatea de gen, deoarece majoritatea statelor membre au propus doar bărbaţi pentru posturile de comisari, în pofida faptului că actuala preşedintă ceruse ca fiecare capitală europeană să propună o femeie şi un bărbat, conform relatării EFE de la această dată. Distribuţia portofoliilor, care înregistrează un echilibru de aproape 50% în actualul executiv european - cu 13 femei şi 14 bărbaţi în configuraţia actuală -, va presupune o echipă cu aproximativ de două ori mai mulţi bărbaţi decât femei pentru următorii cinci ani.
Din numele cunoscute până la 6 septembrie, doar 9 sunt femei (Germania, Croaţia, Estonia, Spania, Finlanda, Portugalia, Suedia, Belgia, România), listă la care s-ar putea adăuga Bulgaria, care a fost singura ţară care a propus, la termenul limită stabilit pentru 30 august, un bărbat şi o femeie.
La 4 septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări, în cadru unei conferinţe de presă la Bruxelles, că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat până în prezent, şi a deplâns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres, mai scrie EFE.
Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întâlnească pe 11 septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întâlnire care se va desfăşura cu uşile închise (EFE).

*5 septembrie: Comisia Europeană a anunţat, la această dată, că aproape 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei vor ajunge în Republica Democratică Congo (RDC), ceea ce face ca acestea să fie prima livrare a vaccinului către această ţară. Se preconizează că o a doua livrare, în valoare de aproximativ 100.000 de vaccinuri, va ajunge în zilele următoare. Aceste vaccinuri fac parte din cele 215.000 de doze de vaccin MVA-BNÂŽ pe care Autoritatea pentru Pregătire şi Răspuns în caz de Urgenţă Sanitară (HERA) a Comisiei Europene s-a angajat să le împartă cu ţările afectate din Africa, ca răspuns imediat la epidemia de variola mpox.
Prin intermediul Echipei Europa, alte 351.500 de doze din Franţa, Germania, Spania, Malta, Portugalia, Luxemburg, Croaţia, Austria, Polonia şi, eventual, din alte câteva state membre vor fi donate CDC Africa pentru a fi distribuite ţărilor afectate. Astfel, numărul total de doze de vaccin donate de Echipa Europa se ridică la circa 560.000, ceea ce include cele 215.000 doze de mai sus care au fost donate de HERA în cooperare cu compania farmaceutică nordică bavareză, informează site-ul Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene
*2-3 septembrie: A avut loc, la Budapesta, reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei Ungariei la UE. Preşedinţia ungară a Uniunii Europene încearcă să redacteze proiectul unui nou acord european privind competitivitatea, înaintea reuniunii neoficiale a Consiliului European, care va fi găzduită de Budapesta în 8 noiembrie, a declarat, în 3 septembrie, ministrul ungar al afacerilor europene, Janos Boka, citat de MTI.

*4 septembrie: Consiliul Uniunii Europene a anunţat programul de stagii al Consiliului, ce oferă o experienţă directă a modului de funcţionare a Consiliului şi a UE, informează https://www.consilium.europa.eu/. Astfel, candidaturile pot fi depuse în perioada 4 septembrie-2 octombrie 2024 (ora 12.00 CEST), pentru stagiile care încep în februarie 2025. Depunerea candidaturilor poate fi făcută pe site-ul https://consilium.gestmax.eu/search. De două ori pe an, Consiliul oferă stagii remunerate de câte 5 luni la Bruxelles în perioadele 16 februarie-15 iulie (prima perioadă) şi 1 septembrie-31 ianuarie (a doua perioadă). Consiliul oferă, de asemenea, stagii pentru studenţii de la şcolile naţionale de administraţie.

Parlamentul European
*5 septembrie: Eurodeputatul român (PNL), Siegfried Mureşan, din grupul Partidului Popular European în Parlamentul European (PE), a fost desemnat de grupurile politice din legislativul comunitar negociator-şef privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene (UE) post-2027, conform unui comunicat al biroului său. Bugetul multianual al UE, întins pe 7 ani, are o valoare totală de aproximativ 1,3 trilioane de euro şi este instrumentul din care România primeşte cea mai mare parte a fondurilor europene nerambursabile pentru investiţii şi pentru subvenţiile agricole. Din actualul exerciţiu financiar multianual, 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 46 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 16,5% din PIB-ul ţării. Siegfried Mureşan este primul europarlamentar din România care îndeplineşte acest rol.

Curtea de Conturi a Uniunii Europene
*4 septembrie: Curtea de Conturi a Uniunii Europene (CCE) a consemnat, într-un raport publicat la această dată, că agenţiile UE din domeniul medical nu au fost pe deplin pregătite pentru o pandemie de durată, dar că ele au reuşit totuşi să se adapteze şi să răspundă eficient la criza provocată de pandemia de COVID-19. De aceea, încercările de a îmbunătăţi gradul de pregătire la crizele sanitare mai trebuie să treacă proba timpului, arată raportul CCE, conform https://www.eca.europa.eu/.
Raportul arată că în prima linie în lupta împotriva pandemiei au fost cele două agenţii ale UE din domeniul medical: Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) şi Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA). Auditorii Curţii de Conturi au observat însă că ECDC a subestimat iniţial gravitatea situaţiei, considerând puţin probabilă introducerea virusului în UE. Abia pe 12 martie 2020, la trei zile după ce Italia a instaurat măsuri la nivel naţional de limitare a mişcării persoanelor, centrul a admis că era necesară o "acţiune specifică imediată".
ECDC începuse, într-adevăr, să colecteze date privind pandemia, dar această sarcină a fost îngreunată de faptul că numărul de infecţii declarate depindea în mare măsură de diferitele strategii de testare ale statelor membre, se mai precizează în raport.
În schimb, arată raportul Curţii de Conturi, EMA s-a adaptat rapid la situaţie. În primele etape ale pandemiei, agenţia a contactat proactiv potenţialii dezvoltatori de vaccinuri şi de tratamente şi a luat o serie de alte măsuri pentru a le accelera autorizarea. Auditorii au mai precizat şi că EMA a contribuit la combaterea deficitelor de produse medicale în timpul pandemiei. Singura problemă a fost că EMA nu a reuşit să promoveze desfăşurarea de studii clinice în UE.
Acest audit face parte dintr-o serie de analize şi audituri desfăşurate de Curte cu privire la răspunsul UE la pandemia de COVID-19, printre care rapoartele speciale privind achiziţionarea de vaccinuri împotriva COVID-19 de către UE, securitatea alimentară în timpul COVID-19 şi certificatul digital al UE privind COVID, se arată pe site-ul https://www.eca.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)