Actorul Noah Taylor, cunoscut pentru rolurile din filmele "Shine" (1996), "Almost Famous" (2000), "The Life Aquatic with Steve Zissou" (2004), "Game of Thrones" (2013-2014) şi "Peaky Blinders" (2014), s-a născut la Londra, mama sa, Maggie, fiind jurnalistă şi editoare de carte, iar tatăl său, Paul, copywriter şi jurnalist, notează https://www.imdb.com/.

Familia a locuit în Marea Britanie şi în Noua Zeelandă, înainte de a se întoarce în ţara natală a părinţilor, Australia, în 1974. După divorţul părinţilor, Noah Taylor a plecat de acasă la vârsta de 16 ani, visând să devină actor. Pentru a-şi atinge obiectivul, s-a înscris la Teatrul pentru Tineret "St. Martin" din Melbourne, unde a studiat intens actoria şi s-a afirmat în spectacole precum "Pierrot Lunnaire", "Alien in the Park" şi "Eric şi Verna". Debutul profesional în teatru a avut loc abia în martie 1997, în piesa "Pescăruşul" de A.P. Cehov. După ce a urmat cursurile Swinburne Community School şi University High School, Taylor şi-a făcut debutul în filmul lui Richard Lowenstein, "Dogs in Space" (1986), o dramă rock-n-roll, despre mai mulţi tineri care împart o casă în Melbourne, conform https://www.tvinsider.com/.

Tot efortul depus la St. Martin's l-a condus pe Noah Taylor spre un debut excelent în rolul adolescentului sensibil, Danny Embling, în filmul "The Year My Voice Broke" (1987), regia John Duigan. Acest rol i-a adus o nominalizare, în 1987, la Premiul Institutului Australian de Film, acordat pentru cel mai bun actor în rol principal şi la Premiul pentru cel mai bun actor, în 1988, decernat de Film Critics Circle of Australia. Interpretarea sa afectată a fost la fel de apreciată şi patru ani mai târziu, când a apărut continuarea intitulată "Flirting".

Până în 2000, tânărul actor a avut apariţii episodice în seriale sau miniserii, dar şi roluri în filme TV, între care: "Dadah Is Death" (1988), "Dolphin Cove" (1989), "Bangkok Hilton" (1989), "A Country Practice" (1990), "The Last Crop" (1991), "Boys from the Bush" (1991), "Inspector Morse" (1991), "G.P." (1993), "Joh's Jury" (1993), "Dad and Dave: On Our Selection" (1995), "Water Rats" (1997), "Down Rusty Down" (1997, scurtmetraj), "Simon Magus" (1999), "The Escort" (1999).

Interpretarea care însă domină această perioadă şi care a rămas şi cea mai cunoscută din întreaga sa carieră este cea a tânărului geniu pianist David Helfgott în filmul "Shine" (1996), în regia lui Scott Hicks. Rolul de adult al pianistului a fost jucat de câştigătorul Oscarului, Geoffrey Rush. Noah Taylor a fost recompensat, pentru acest rol, în 1997, cu Premiul Film Critics Circle of Australia la categoria cel mai bun actor şi cu Premiul preşedintelui pentru cel mai bun actor acordat în cadrul Festivalului Internaţional de Film Fort Lauderdale. A fost nominalizat, în 1996, la Premiul Institutului Australian de Film, la categoria cel mai bun actor în rol principal şi în 1997, la Screen Actors Guild Awards, la categoria cea mai bună interpretare a unui actor într-un rol secundar.

În 1994, atras de muzică şi compoziţie, a devenit membru al trupei "The Honky Tonk Angels". A înfiinţat şi a cântat alături de alte trupe precum Cardboard Box Man, Flipper & Humphrey şi The Thirteens.

Actor cameleonic, Noah a mai jucat în: "Lara Croft: Tomb Raider" (2001), "He Died with a Felafel in His Hand" (2001), "Vanilla Sky" (2001), "Max" (2002), "Lara Croft: Tomb Raider - The Cradle of Life" (2003), "The Sleeping Dictionary" (2003), "Charlie and the Chocolate Factory" (2005), "The Proposition" (2005), "The New World" (2005), "Lezione 21" (2008), "Red White & Blue" (2010), "Submarine" (2010), "Red Dog" (2011), "The Borgias" (2012, serial TV), "Predestination" (2014), , "Edge of Tomorrow" (2014), "And Then There Were None" (2015, miniserie), "Deep Water" (2016, miniserie), "Hanna" (2019, serial TV), "Preacher" (2017-2019, serial TV), "A Small Light" (2023, miniserie), "Foundation" (2023, serial TV), potrivit https://www.cinemagia.ro/.

Sursa foto: olsengallery.com 

Noah Taylor desenează şi pictează încă din adolescenţă, cele două surse primare de inspiraţie şi influenţă fiind arta religioasă şi benzile desenate. Lucrează cel mai mult şi a avut prima expoziţie la Brighton, în Marea Britanie, în 2010, la Ink'd Gallery. Alte expoziţii: "New works" (2013, Tim Olsen Gallery, Sydney), "People are strange" (2014, Lawrence Alkin Gallery, Londra), "New works" (2014, Olsen Irwin, Sydney), "Alone together" (2015, Olsen Gallery, Sydney), Lindenberg Gallery, Melbourne (2016), "All the colours of the dark" (2018, Olsen Gallery, Sydney), "Fascination" (2018, Olsen Annexe), "Between Good and Evil" (2023, Olsen Annexe), conform https://www.olsengallery.com/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: cinemagia.ro