Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 26-30 august 2024: Reuniune informală a miniştrilor apărării ai UE; Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell propune instituirea de sancţiuni împotriva unor miniştri israelieni; Comisia Europeană se distanţează de arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, în Franţa; Uniunea Europeană nu recunoaşte "legitimitatea democratică" a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro după realegerea sa; UE trebuie să îşi crească producţia de armament şi rolul în domeniul apărării, spune preşedinta Comisiei Europene.

Consiliul Uniunii Europene

* Miniştrii apărării din statele UE se află la Bruxelles, în 30 august, pentru a discuta despre operaţiunea în desfăşurare a UE de a instrui soldaţi ucraineni pentru a-şi apăra ţara împotriva invaziei ruse, potrivit dpa.

Un plan de a muta unele dintre operaţiunile de instruire ale UE în Ucraina urmează a fi dezbătut. În prezent instruirea are loc în Germania şi Polonia, iar misiunea a început în noiembrie 2022.

Până în prezent 52.000 de soldaţi ucraineni au fost instruiţi, potrivit datelor UE din luna mai. UE vrea să instruiască alţi 60.000 de soldaţi ucraineni până la sfârşitul verii lui 2024, iar miniştrii apărării din UE vor dezbate extinderea misiunii până în 2026.

Reuniunea este una informală, ceea ce se înseamnă că miniştrii nu urmează să ia decizii oficiale.

Comisia Europeană

* Comisia Europeană (CE) s-a distanţat, în 26 august, de arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, spunând că "este vorba de o anchetă penală care nu are nicio legătură cu legea serviciilor digitale", cadrul european ce reglementează activitatea marilor platforme, potrivit EFE.

"Nu avem nimic de spus în această chestiune", a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al executivului european pentru piaţa internă.

Miliardarul rus Pavel Durov a fost arestat pe aeroportul Le Bourget din afara capitalei Paris la scurt timp după ce a aterizat cu un avion privat, pe 24 august, în contextul în care în Franţa au fost deschise mai multe proceduri judiciare în care acesta este acuzat că nu a colaborat pentru a preveni crima organizată pe aplicaţia sa de mesagerie.

Purtătorul de cuvânt al CE a declarat pentru EFE că Telegram nu trebuie să respecte cele mai stricte prevederi ale legii serviciilor digitale deoarece a comunicat Bruxelles-ului că aplicaţia are 41 de milioane de utilizatori lunari, sub pragul de 45 de milioane stabilit de legislaţia europeană pentru marile platforme de internet.

Cu toate acestea, Telegram trebuie să respecte obligaţiile generale pe care legea serviciilor digitale le stabileşte pentru orice intermediar pe internet, precum reţelele sociale sau pieţele online. Astfel, trebuie să aibă un sistem prin care autorităţile sau utilizatorii să poată notifica existenţa conţinutului ilegal, dar nu trebuie să realizeze un raport anual anterior existenţei unei avertizări cu privire la riscurile pe care platformele le pot reprezenta pentru societate şi nici să fie supusă unui audit extern din partea unor administraţii publice sau a societăţii civile.

* Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus ca cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) să impună sancţiuni împotriva unor membri ai guvernului israelian, a informat în 29 august dpa.

Sancţiunile propuse îi vizează pe ministrul de finanţe Bezalel Smotrich şi pe ministrul securităţii naţionale Itamar Ben-Gvir, au precizat pentru dpa oficiali europeni la scurt timp după o reuniune avută, în 27 august, de miniştrii de externe ai ţărilor din UE.

Ambii oficiali vizaţi sunt susţinătorii politicii ce prevede construcţia de colonii în teritoriile ocupate, politică pe care cea mai înaltă instanţă a ONU o consideră ilegală.

Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de atacul fără precedent întreprins pe 7 octombrie de Hamas pe teritoriul Israelului şi în urma căruia au fost ucişi 1.200 de oameni, majoritatea civili. De atunci, bombardamentele armatei israeliene în Fâşia Gaza au ucis peste 40.000 de persoane, printre care mii de copii, potrivit oficialilor locali în domeniul sănătăţii.

* Uniunea Europeană nu recunoaşte "legitimitatea democratică" a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro după realegerea sa în iulie, a anunţat, în 29 august, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, potrivit AFP.

Maduro "va continua să fie preşedinte, da, de facto. Dar nu recunoaştem legitimitatea democratică bazată pe rezultate (electorale) care nu pot fi verificate", a declarat Borrell, la finalul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe ai UE la Bruxelles.

Şefii diplomaţiei celor 27 au luat această decizie după ce l-au audiat pe liderul opoziţiei din Venezuela, Edmundo Gonzalez Urrutia, care a prezentat, prin videoconferinţă, situaţia politică din ţara sa după alegerile prezidenţiale din 28 iulie.

Nicolas Maduro, a cărui victorie a fost validată de Curtea Supremă pe 22 august, a fost proclamat câştigător cu 52% din voturi de către Consiliul naţional electoral (CNE), care însă nu a dezvăluit procesele verbale ale secţiilor de votare, pretinzând că este victima unui atac cibernetic.

Opoziţia, la rândul ei, afirmă că Gonzalez Urrutia, liderul său, a obţinut 60% din voturi, menţionează AFP.

* Uniunea Europeană nu a făcut suficient încă pentru a creşte capacităţile proprii de producţie de armament în lumina ameninţărilor geopolitice, în special a războiului Rusiei în Ucraina, a declarat, în 30 august, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.

'Protejarea Europei este prima datorie a Europei. Şi, în timp ce NATO trebuie să rămână centrul apărării noastre colective, avem nevoie de un pilon european mult mai puternic', a declarat von der Leyen la forumul GLOBESEC, o conferinţă de securitate ce are loc la Praga.

Şefa Comisiei a mai spus că este o iluzie că UE a făcut suficient în domeniul securităţii la începutul acestui deceniu şi că a doua jumătate a deceniului va fi cu risc ridicat. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dãdârlat)