Catedrala Ecimiadzin este cel mai vechi lăcaş de cult creştin din Armenia, situat lângă capitala Erevan. Datează din secolul al IV-lea şi este printre cele mai vechi exemple de arhitectură creştină din întreaga lume, fiind considerată, de mulţi arhitecţi şi constructori cea mai veche catedrală creştină din lume.

Deşi actualul sanctuar a fost ridicat în anii 1600, rămăşiţele altarului din secolul al IV-lea au fost dezgropate sub structura actuală. Dovezile arheologice din interiorul criptei Catedralei Etchmiadzin sugerează că edificiul a fost construit intenţionat pe locul unui altar de foc păgân. Săpăturile ulterioare, realizate între 1955-1959, au scos la iveală ruinele unei biserici creştine vechi, cu pereţi interiori din piatră şi lemn, potrivit armenianchurch.us/etchmiadzin.

Oraşul Vagharshapat, denumit astăzi mai frecvent "Etchmiadzin", a fost fondat în timpul domniei regelui arsacid Vagharsh I (117-140 d.Hr.). În timpul domniei lui Tiridates al III-lea (298 - 330 d.Hr.), creştinismul a fost adoptat ca religie de stat a Armeniei, iar Tiridates însuşi s-a convertit, în 301 d.Hr., în palatul regal de la Vagharshapat, conform legendelor şi istoricilor armeni.

Construcţia Catedralei Etchmiadzin, din anii 301-303, a fost iniţiată de Grigor Lousavorici (primului patriarh armean, Sfântul Grigorie Luminatorul), fondatorul Bisericii apostolice armene în Vagharshapat, capitala de atunci şi centrul religios al Armeniei. A fost construită din lemn sub formă de bazilică, dedicată Fecioarei Maria şi a fost numită "Etchmiadzin" sau "descendenţa (echnel) singurului născut (miatsin)". A devenit sediul Catolicatului întregii naţiuni armene în secolul al IV-lea, scrie site-ul www.armenianchurch.org.

Catedrala Etchmiadzin a fost reconstruită mai degrabă după un plan pătrat decât pe cel al planului longitudinal al bisericii mai vechi şi al altor bazilici creştine. Evenimentele politice au provocat distrugerea parţială a construcţiei iniţiale, o bazilică cu boltă, potrivit UNESCO, determinând, în 483, reconstruirea şi transformarea într-o clădire în formă de cruce cu o cupolă.

În 618, cupola de lemn a fost înlocuită cu o cupolă de piatră, care a rezistat aproape neschimbată până în prezent. Aceasta este susţinută de patru piloni masivi, conectaţi la pereţii exteriori. Arcadele din partea de nord datează din secolele IV-V. Templul a fost un loc sacru de pelerinaj pentru toţi armenii mai bine de 17 secole şi poartă secretul eternităţii pentru poporul armean. Din secolul al V-lea până la mijlocul secolului al VII-lea d.Hr., oraşul Etchmiadzin a crescut rapid, dezvoltându-se într-un centru major de cultură şi pelerinaj.

Proiecte de construcţie şi restaurare au avut loc în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, redând o oarecare strălucire vechii catedrale. Clopotniţa cu trei etaje, construită la intrarea din vest, datează din secolul al XVII-lea. Rotondele cu şase coloane susţinute de fundaţii pe patru piloni, construite la începutul secolului al XVIII-lea, în partea opusă faţă de absidele de nord, est şi sud, conferă aspectul unei catedrale cu cinci domuri. Frescele minunate din interiorul catedralei au fost finalizate de pictorul Naghash Hovnatan între 1712-1721.

Catedrala are 33 m lungime şi 30 m lăţime, cu o înălţime de peste 20 m. Ca urmare a renovărilor şi restaurărilor de-a lungul a mai multor secole, exteriorul Catedralei Etchmiadzin este un amestec de stiluri arhitecturale şi artistice armeneşti. De remarcat în mod deosebit sunt reliefurile de pe peretele de nord al catedralei, care îi înfăţişează pe Sfântul Apostol Pavel şi Sfântul Theclas. Unele dintre crucile sculptate în secolul al V-lea sunt încă vizibile în pereţi.

Decoraţia interioară a Catedralei a fost terminată în secolul al XVIII-lea şi este un exemplu impresionant de lux bizantin şi diverse ornamente florale de nuanţe portocaliu-roşu şi albastru-liliac. Frescele sunt mai recente, realizate de artizani armeni, care pe lângă ornamente şi alte decoraţiuni, au pictat diverse scene bazate pe Sfânta Scriptura, şi peste 120 de portrete cu imagini de sfinţi şi apostoli. În anii următori au fost distruse multe fresce. În secolul al XX-lea a fost efectuată o restaurare minuţioasă. Coloanele şi arcadele care susţin cupola au fost întărite, iar cupola în sine a fost îmbrăcată cu plumb. A fost construit noul altar de marmură. Marmura a fost folosită şi pentru podeaua bisericii. Frescele vechi din interiorul templului au fost renovate şi adăugate altele noi. În nişe au fost instalate un număr de khachkars (o bucată de piatră împodobită cu o cruce ce depăşeşte o rozetă sau un disc solar, şi cu modele elaborate de frunze, struguri, rodii). Din 2010, khachkars, datorită simbolismului şi măiestriei execuţiei, au fost înscrise în lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, potrivit armenianchurch.us/etchmiadzin.

Trăsătura distinctivă a catedralei este că aici sunt încă trei altare pe lângă cel principal. Două dintre ele sunt situate în nişele de nord şi de sud. Celălalt este în centru şi marchează locul sfânt unde Hristos a coborât şi i-a poruncit Sfântului Grigorie Iluminatorul să construiască templul pe acest loc, potrivit www.advantour.com/armenia/echmiadzin.

Cele mai importante relicve ale Sfintei Biserici Apostolice Armene sunt păstrate în Catedrala Etchmiadzin: Sfânta Lance "Geghard"; mâna dreaptă a Sfântului Apostol Tadeu; mâna dreaptă a Sfântului Grigorie Iluminatorul; fragmente din Arca lui Noe şi din Crucea cea Adevărată; moaştele Sf. Hovhannes Karapet, ale Apostolilor Petru şi Andrei, ale Evangheliştilor Matei şi Marcu; moaştele Sf. Gayane şi Sf. Hripsime; mâna dreaptă a Patriarhului Iacob de Nisibis; moaşte ale Sfântului Ghevork Războinicul, moaştele lui Nicolae Făcătorul de Minuni. Manuscrisele armeneşti şi lucrări excepţionale de artă antică şi modernă au fost păstrate în Sfântul Scaun Etchmiatsin de secole, potrivit armenianchurch.us/etchmiadzin.

Datorită importanţei sale în istoria religioasă şi culturală a poporului armean, ansamblului ce cuprinde Catedrala Ecimiadzin, Biserica Sf. Gayane, Biserica Sf. Hripsime şi ruinele arheologice ale Catedralei Zvartnots, a fost desemnat ca parte a zonei patrimoniului mondial UNESCO în anul 2000. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.armenianchurch.org