Fotbalul italian este cunoscut în lumea întreagă pentru echipele şi jucătorii reprezentativi care fac spectacol, pentru freamătul exuberant al tribunelor cu impresionantele coregrafii, dar în special pentru poveştile care au încadrat episoade fascinante din istoria cluburilor de fotbal ale Italiei. O astfel de perspectivă ce contribuie la istoria şi palmaresul fotbalului italian este perioada anilor 1960 pentru echipa apărută la 9 martie 1908 pe o alee din faţa Domului din Milano (Ristorante Orologio, Piazza Duomo 22), FC Internazionale, cunoscută colocvial Inter Milano, potrivit https://www.inter.it. Este indubitabil una dintre cele mai mari echipe din istoria fotbalului italian, cu o bază impresionantă de fani alături de alte mari cluburi precum Juventus Torino sau rivala citadină AC Milan.

Până în anul 1954 FC Internazionale obţinuse şapte titluri de campioană a Italiei, dar se afla încă în urma rivalelor din campionat AC Milan, Juventus, Fiorentina, Torino, Sampdoria. Anii 1960 aveau să aducă schimbări fulminante în fotbalul italian. Internazionale Milano l-a numit manager pe argentinianul Helenio Herrera. Acesta avea să-şi pună total amprenta asupra echipei, în mod special prin implementarea unui sistem tactic de joc cunoscut ulterior în fotbalul italian drept ''catenaccio'', potrivit https://www.elartedf.com. S-a născut la Buenos Aires la 10 aprilie 1910, conform certificatului de naştere, chiar dacă în paşaport are trecută data de 16 aprilie. A jucat fotbal pentru început din 1928 la Roches Noires Casablanca, iar apoi la Racing Casablanca (1931-1932). În perioada 1929-1945 a fost deopotrivă fotbalist în Franţa cât şi antrenor. În Spania, a câştigat în 1950 campionatul cu Atletico. A câştigat apoi cu Barcelona în 1960 Coppa delle Fiere, conform http://www.helenioherrera.it.

Ulterior, după câştigarea cupei cu Barcelona, în timpul unei vizite secrete în Italia se întâlneşte pe Autostrada Soarelui cu preşedintele lui Internazionale Milano Angelo Moratti cu care discută asupra înţelegerii de a se muta la cârma echipei italiene. În 1960-1961 şi sezonul următor nu reuşeşte să se impună în campionatul Italiei, preşedintele Angelo Moratti chiar îl ameninţă pe Herrera cu posibilitatea concedierii. Urmează sezonul 1962-1963 când Interul lui Helenio Herrera câştigă campionatul, jucând un sistem tactic de aşezare în teren 5-3-2 cu Armando Picchi, căpitanul lui Inter, aşezat în faţa portarului Giuliano Sarti ca fundaş central şi pasator în adâncime, dar valorificând şi posibilitatea ca acesta să poată juca în ambele părţi ale terenului. A dat libertatea fundaşilor laterali Giacinto Facchetti şi Tarcisio Burgnich să urce în atac pe faza ofensivă. În faţa căpitanului Picchi jucau doi închizători redutabili Aristide Guarneri şi Carlo Tagnin, iar la mijloc se afla unul dintre cei mai buni mijlocaşi Luis Suarez, cumpărat de la FC Barcelona, care avea alături pe Gianfranco Bedin. Atât Suarez, denumit la FC Barcelona ''El Arquitecto'', conform https://allbluedaze.com, cât şi Bedin aveau o pasă fenomenală şi vedeau foarte bine jocul în teren, indică https://www.elartedf.com. În părţile laterale ale terenului, pe post de aripi ofensive, jucau Mario Corso în stânga şi brazilianul Jair da Costa pe dreapta. Doi dintre cei mai buni marcatori Sandro Mazzola, fiul starului Valentino de la echipa Torino, şi Angelo Domenghini completau formula ofensivă a echipei FC Internazionale. Angelo Domenghini a fost unul dintre cei mai prolifici marcatori, obţinând de cinci ori gheata de aur.

În finala cupei campionilor europeni din 1964, Inter a înfruntat un colos al Europei, echipa spaniolă Real Madrid, care câştigase primele cinci ediţii ale competiţiei. În finala de la Viena, cu Alfredo Di Stefano şi cu Ferenc Puskas încă în formă, se anunţa un meci greu pentru Interul lui Herrera, potrivit uefa.com. Totuşi, Inter şi-a făcut jocul, Sandro Mazzola a marcat de două ori şi italienii au învins cu 3-1 ducând trofeul la Milano şi arătând că sunt noua forţă în fotbalul european. Un an mai târziu, la 27 mai 1965, chiar pe San Siro din Milano, Inter a câştigat al doilea trofeu european în finala disputată în faţa echipei Benfica Lisabona cu scorul 1-0 prin golul marcat în minutul 42 de Jair, conform https://www.inter.it şi https://onefootball.com.

Faimosul sistem defensiv ''Catenaccio'' nu a fost inventat de Herrera dar el a implementat cel mai bine acest sistem la Inter, modelând varianta câştigătoare care a adus dominaţia în Italia în faţa rivalelor Juventus, AC Milan, Torino. Armando Picchi a fost unul dintre primii jucători libero de clasă mondială, iar Giacinto Faccheti a fost unul dintre primii fundaşi laterali care au urcat în faza ofensivă şi ajutau atacul echipei. ''Vreau fotbal vertical în mare viteză cu nu mai mult de trei pase până la poarta adversarului'', cerea cel supranumit ''Il Mago'', conform uefa.com. Punea foarte mult accent pe pregătirea fizică şi mentală, cerea regim strict jucătorilor săi, fără alcool sau consum de tutun, precum şi o dietă sănătoasă echilibrată, menţionează https://sempreinter.com. Îşi motiva foarte mult jucătorii, lucrând cu mentalitatea lor. ''Era cu ani de zile înainte'', spunea Sandro Mazzola. ''Obişnuia să ne antreneze creierele înainte să ne antreneze stilul de joc'', remarca acelaşi mare jucător al lui Inter, conform www.uefa.com.

Helenio Herrera a fost primul manager care a cerut aportul celui de-al 12-lea jucător, publicul, la meciurile de acasă ale echipei sale. Îşi trimitea personalul de la club acasă la jucători să verifice dacă aceştia respectau ora de culcare, astfel îşi lua măsuri de precauţie pentru a se asigura că are jucătorii odihniţi înaintea meciurilor. În perioada sa la Inter pentru a se asigura că gestionează eficient programul jucătorilor înainte de meciuri, a introdus conceptul de ''ritiro'', un tip cantonament de câteva zile înaintea meciurilor pentru a-i deconecta pe jucători de la distracţiile înconjurătoare, conform https://sempreinter.com. El impusese o disciplină extraordinară la antrenamente, iar în cadrul filosofiei sale de joc sistemul său fusese perfecţionat astfel încât jucătorii nu trebuiau să joace mai mult de trei pase până să ajungă la adversar. A lucrat foarte mult cu mentalitatea jucătorilor săi, şlefuindu-le personalitatea de învingători, fiind un adevărat motivator cerându-le mereu ''să dea totul pe teren, să gândească rapid, să acţioneze rapid şi să joace rapid''.

Concepuse un sistem de joc imbatabil. Folosea foarte mult fundaşii laterali, Giacinto Faccheti reuşind să marcheze foarte multe goluri. Faccheti şi Burgnich foloseau sprinturile pentru a aduce superioritate pe partea ofensivă a atacului echipei lor. Contraatacurile Interului lui Herrera erau letale, juca direct pe poartă în foarte mare viteză. Mingea traversează cel mai bine terenul şi mai eficient cu cât sunt implicaţi cât mai puţin jucători şi cu cât mai puţine devieri posibile.

În cele opt sezoane ale sale la Inter, Helenio Herrera a câştigat trei titluri de campion al Italiei, două cupe europene şi trei supercupe. În sezonul 1965-1966 a cucerit titlul cu o diferenţă de 42 de goluri marcate faţă de următoarea clasată. A fost una dintre cele mai frumoase perioade a echipei Internazionale Milano şi a fotbalului italian deopotrivă prin trofeele câştigate şi în plan competiţional european. Era lui Helenio Herrera avea să apună după înfrângerea în faţa lui Celtic (1-2) în finala cupei europene din 1967. Ulterior, Sandro Mazzola a subliniat că acest moment a fost sfârşitul unei ere. Helenio Herrera a demisionat din postul de manager, iar mare parte din jucători au plecat spre alte cluburi de fotbal, potrivit https://sempreinter.com. Argentinianul Helenio Herrera a fost exemplul perfect al modului în care un manager trebuie să conducă echipa cu filosofia sa de joc peste tot. Ulterior s-a confesat unui purtător de cuvânt al clubului spunând: ''Problema cu generaţia modernă de antrenori este că ei încearcă să mă copieze dar mare parte dintre ei mă copiază greşit'', conform https://www.elartedf.com/grande-inter-tribute-internal-milan/. Opt ani de supremaţie în campionatul Italiei şi în competiţiile europene s-au încheiat odată cu plecarea în 1968 la Roma a lui Helenio Herrera, geniul care a creat 'La Grande Inter'. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.elartedf.com