Primul Război Mondial a pus continentul european în faţa unei confruntări militare fără precedent în istoria umanităţii. Conflagraţia mondială a avut drept mobil declanşator asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, la 28 iunie 1914, la Sarajevo, de către sârbul Gavrilo Princip, potrivit www.history.com.

Austro-Ungaria a declarat război Serbiei la 28 iulie 1914, acesta fiind momentul de debut la nivel oficial de declaraţie de război al primei conflagraţii mondiale.

La 30 iulie 1914, guvernul Rusiei a cerut forţelor sale armate să se pregătească de război, demers interpretat de Germania drept un posibil act agresiv la adresa Austro-Ungariei. În data de 31 iulie 1914, Germania a trimis un ultimatum Rusiei cerând să-şi demobilizeze forţele. După încheierea celor 24 de ore, ultimatumul guvernului german nu a primit vreun răspuns din partea guvernului rus, iar Germania a declarat război Rusiei.

Forţele militare germane au ocupat Luxemburgul la 2 august 1914, iar la 4 august au încălcat neutralitatea Belgiei, intrând pe teritoriul acestui stat pentru a se îndrepta spre Franţa cu intenţii clare de cucerire. Încălcarea neutralităţii Belgiei a determinat guvernul britanic să transmită la 4 august 1914 declaraţia sa de război guvernului german, conform https://www.nam.ac.uk. Opt zile mai târziu, Londra a declarat război Austro-Ungariei, iar peste alte trei luni - Imperiului Otoman. În 3 august 1914, Germania a declarat război Franţei, la aceeaşi dată existând schimb de focuri în zona de graniţă franco-germană după ce unităţi ale armatei germane au intrat pe teritoriul naţional francez. Guvernul de la Paris a procedat similar la o declaraţie de război adresată Berlinului, indică https://www.iwm.org.uk.

Pe fondul declanşării operaţiunilor militare ale Primului Război Mondial, la 4 august 1914, preşedintele american Woodrow Wilson a proclamat formal neutralitatea Statelor Unite ale Americii, poziţie pe care majoritatea americanilor o împărtăşeau, conform www.history.com. SUA şi-a declarat public neutralitatea printr-un mesaj al preşedintelui american Wilson susţinut în faţa Congresului american, prilej cu care a cerut beligeranţilor să respecte drepturile naţiunii americane ca parte neutră. Preşedintele american a ezitat să ia o decizie de implicare a SUA în conflict, având un bun raţionament fundamentat pe opiniile foarte diverse care animau societatea americană în ce priveşte justeţea fiecărei părţi de implicare în conflict, potrivit https://www.digitalhistory.uh.edu. Totodată, o implicare a naţiunii americane în conflict ar fi însemnat afectarea stadiului reformelor în derulare la nivelul societăţii. Woodrow Wilson chiar a avertizat asupra faptului că o eventuală alăturare conflictului ar fi periclitat reformele la nivel naţional. ''Fiecare reformă pe care am obţinut-o va fi pierdută dacă ne alăturăm acestui război'', a explicat Woodrow Wilson, conform https://www.digitalhistory.uh.edu.

Efectul războiului asupra Statelor Unite va depinde de ceea ce fac şi spun cetăţenii americani. Fiecare bărbat care iubeşte cu adevărat America va acţiona şi va vorbi în adevăratul spirit al neutralităţii, care este spiritul imparţialităţii şi corectitudinii şi prieteniei către cei implicaţi. Spiritul naţiunii în această chestiune importantă va fi determinat în mare parte de ceea ce indivizii, societatea şi cei strânşi în reuniuni publice fac şi spun. (...) Statele Unite trebuie să fie neutre în fapt. (...) Trebuie să fim imparţiali în gândire, precum şi în acţiune, să punem o limită asupra sentimentelor noastre, precum şi asupra fiecărei tranzacţii care poate fi interpretată ca o preferinţă pentru una dintre părţi în lupta cu cealaltă'', a explicat în mesajul său către Congres preşedintele american Woodrow Wilson cu prilejul anunţului public privind neutralitatea SUA faţă de operaţiunile militare ale Primului Război Mondial, conform https://www.digitalhistory.uh.edu.

Mulţi dintre americani vedeau acest conflict declanşat drept unul european care avea la bază o intrigă local europeană, potrivit https://www.loc.gov. Însă, pe fondul intensificării luptelor şi evoluţiei evenimentelor politico-militare la nivel european, a distrugerilor materiale şi a avalanşei de victime înregistrate, opinia publică americană nu mai putea ignora criza care se instalase pe continent, indică https://www.loc.gov. Preşedintele american Woodrow Wilson şi alţi americani de seamă, lideri ai unor mari companii americane, precum Henry Ford, preşedintele companiei Ford, au încercat să faciliteze negocieri de pace şi de încheiere a conflictului. În plus, americanii s-au solidarizat pentru a derula acţiuni umanitare de ajutorare a victimelor războiului, în special pentru operaţiunea amplă de furnizare de provizii coordonată de Herbert Hoover pentru a ajuta Belgia ocupată de germani, conform https://www.loc.gov.

La nivelul societăţii americane, mulţi dintre americani aveau rădăcini germane, alţii aveau rude şi strămoşi cehi, slovaci şi alte grupuri etnice apropiate Germaniei şi Austro-Ungariei. Mulţi dintre americanii-irlandezi erau de partea Puterilor Centrale, poziţionându-se de partea adversarilor britanicilor. În schimb, naţiunea americană în majoritatea sa exprima simpatie faţă de aliaţii occidentali. Era cunoscut faptul că preşedintele american Woodrow Wilson era un admirator al culturii britanice. În ciuda acestui evantai de simpatii, majoritatea americanilor se opuneau războiului şi intrării în conflict, indică https://sos.oregon.gov/archives.

Economia americană a explodat în timpul perioadei de neutralitate în timpul războiului. Primul Război Mondial a creat o cerere uriaşă pentru produsele industriale şi agricole americane. Atât Puterile centrale cât şi Antanta au plasat comenzi către companiile americane pentru a cumpăra produsele acestora, însă blocada britanică asupra porturilor germane şi confiscarea navelor cargo a limitat cantitatea de marfă achiziţionată din SUA care a ajuns în cele din urmă în Germania. Preşedintele american Wilson a protestat la măsurile adoptate de britanici, considerând acest tip de politică drept un amestec în dreptul de neutralitate al unei naţiuni de a face comerţ cu oricare dintre părţi.

Totuşi, în anul 1915, în timp ce era stat neutru, SUA a început să furnizeze Marii Britanii şi Franţei, aflate în lipsă de lichidităţi, împrumuturi uriaşe pentru a plăti pentru materialele achiziţionate. Această metodă i-a făcut pe industriaşii americani şi pe finanţiştii de peste ocean să se îmbogăţească mai mult dar în felul acesta într-o anumită măsură a fost compromis ''adevăratul spirit de neutralitate''. Mai departe, SUA a avut un puternic interes economic să prevină o victorie germană în Primul Război Mondial, conform https://sos.oregon.gov/archives.

Starea de neutralitate a SUA a fost alterată în 1915 de cursul războiului. În februarie 1915, Germania a anunţat război total tuturor vaselor, neutre sau nu, care intrau în zona de război din jurul Marii Britanii. În martie 1915, un crucişător german a scufundat vasul american William P. Frye care transporta grâne în Anglia. Preşedintele american Wilson a fost foarte furios de acest atac, guvernul german şi-a cerut scuze pentru această greşeală nedorită, indică www.history.com.

În mai 1915, ziarele din New York au publicat avertismentul ambasadei germane de la Washington privind tranzitul navelor britanice sau americane în zonele de război. La 7 mai 1915, vasul Lusitania, despre care s-a dezvăluit că transporta 173 de tone de muniţie pentru Marea Britanie, a fost scufundat de un submarin german în apropierea coastelor Irlandei. Din cei 2.000 de pasageri aflaţi la bord, 1.201 au fost ucişi, dintre care 1289 erau americani. În noiembrie acelaşi an, un vas de linie italian, cu 272 de oameni la bord dintre care 27 erau americani, a fost scufundat de un o navă germană. Pe acest fond, opinia publică americană a început să îşi arate animozitatea faţă de Germania. În martie 1917, flota germană a scufundat patru nave comerciale americane.

La data de 2 aprilie 1917, preşedintele americaeditor online: Alexandru Cojocarun Woodrow Wilson a cerut Congresului aprobarea declaraţiei de război faţă de Germania. În data de 4 aprilie, Congresul a votat cu 82 la 6 pentru ca SUA să declare război Berlinului. Alte două zile mai târziu, şi Camera Reprezentanţilor a aprobat declaraţia cu 373 de voturi pentru şi 50 împotrivă. În urma obţinerii aprobării Congresului, SUA a intrat oficial în Primul Război Mondial. La data de 26 iunie 1917, primii 14.000 de infanterişti americani au debarcat în Franţa pentru a intra în acţiuni de pregătire pentru luptă, conform www.history.com. SUA a fost unul dintre statele cu cea mai pronunţată contribuţie militară la Primul Război Mondial, respectiv cu 2 milioane de soldaţi pe câmpurile de luptă de pe frontul occidental din, dintre care 50.000 au plătit cu viaţa eliberarea Europei şi încheierea conflictului. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.nam.ac.uk