La 2 august 2024 este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost ucişi în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, conform https://europa.eu.

Cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a zilei europene de comemorare a holocaustului împotriva romilor, Consiliul Europei marchează această zi prin două evenimente dedicate, la Auschwitz-Birkenau, în Polonia, şi la Strasbourg, în Palatul Europei, potrivit www.coe.int.

La Auschwitz-Birkenau (Polonia), ceremonia se desfăşoară pe parcursul a trei zile, în intervalul 31 iulie - 2 august 2024, fiind organizată la nivelul cadrului specific de cooperare Consiliul Europei - Uniunea Europeană de către organizaţiile: Central Council of German Sinti and Roma, Association of Roma in Poland în colaborare cu Auschwitz-Birkenau State Museum. Vor participa cu acest prilej reprezentanţi ai parlamentelor, guvernelor, organizaţiilor internaţionale şi ai societăţii civile, conform https://www.coe.int.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

La ceremoniile desfăşurate la Centrul internaţional pentru educarea despre Auschwitz şi Holocaust (ICEAH) vor participa şi vor susţine discursuri oficiali precum Manuela Schwesig, preşedintele Consiliului Federal din Germania, Viktorija Cmilyte-Nielsen, vicepreşedintele Parlamentului Lituanian, Claudia Roth, ministru de stat pentru cultură şi media al Republicii Federale Germania, Wladyslaw Teofil Bartoszewski, secretar de stat în Ministerul afacerilor externe ale Poloniei, Tea Jaliashvili, prim-adjunct al directorului Biroului OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului, menţionează portalul dedicat https://www.roma-sinti-holocaust-memorial-day.eu/press/.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

Cu prilejul evenimentelor organizate la Memorialul Roma şi Sinti de la Birkenau, unde vor fi depuse coroane în cadrul ceremoniei şi vor fi susţinute discursuri de către supravieţuitori ai Holocaustului Alma Klasing şi Boleslaw Rumanowski şi de către oficiali ai statelor europene şi ai instituţiilor Uniunii sau ONU precum: Bärbel Bas, preşedintele Bundestagului german, Malgorzata Kidawa-Blonska, Mareşalul Senatului Republicii Polone, Theodoros Rousopoulos, preşedintele Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Dani Dayan, preşedintele organizaţiei Yad Vashem, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi Antonio Guterres, secretarul general al Naţiunilor Unite, mai indică https://www.roma-sinti-holocaust-memorial-day.eu/press/..

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

La Strasbourg, în sediul organizaţiei Consiliului Europei, Palatul Europei, este pregătită pentru data de 2 august o ceremonie de comemorare la care vor participa oficiali ai Consiliului Europei, ai delegaţiilor permanente pe lângă organizaţie, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile roma. Evenimentul este organizat de Departamentul Antidiscriminare prin Divizia Roma şi Nomazi. Discursurile vor fi susţinute după depunerea unor aranjamente de flori în faţa sculpturii dedicată ''Drepturilor Omului'', menţionează https://www.coe.int.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

La 1 august, la Cracovia, în Polonia, este organizată o conferinţă internaţională la Auditorium Maximum din cadrul instituţiei de învăţământ superior Jagiellonian University şi un concert la Filarmonica din Cracovia. Concertul propune reprezentaţia ''O Lungo Drom (The Long Road)'' - compoziţie a lui Ralf Yusuf Gawlick şi care va fi susţinută de soprana Clara Meloni, baritonul Christoph Filler, instrumentistul la ţambal László Rácz şi Ansamblul Vienez Alban Berg. La încheierea concertului va fi organizată o recepţie specială găzduită tot de Filarmonica din Cracovia, menţionează site-ul https://www.roma-sinti-holocaust-memorial-day.eu/press/.

La data de 2 august, este organizat un alt concert memorial la Oswiecim, oraş în sudul Poloniei, prilej cu care este interpretat poemul simfonic ''The Harps of Papusza'' al lui Jan Kanty Pawluskiewicz, având la bază poeme ale celei mai cunoscute scriitoare de etnie romă Bronislawa Wajs. Denumită ''Papusa'', Bronislawa Wajs s-a născut la Lublin, în Polonia, la 30 mai 1910. Opera sa a fost recompensată cu numeroase premii, printre care enumerăm: ''Lubuska Culture Award'' (1958), ''Nadodrze Award'' (1978), ''Gorzów Award'' (1978). Bronislawa Wajs a murit la 8 februarie 1987, la Inowroclaw, Polonia, conform datelor publicate pe portalul https://partidaromilor.ro.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

Parlamentul European a instituit, prin rezoluţia din 15 aprilie 2015, ziua de 2 august drept ''Zi europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor'', conform https://ec.europa.eu. În acest an, se comemorează 76 de ani de la evenimentele tragice din 2 august 1944, când aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au rolul de a reaminti suferinţele îndurate, de efectele devastatoare ale urii rasiale şi de pericolul ideologiilor extremiste.

Instituţiile europene şi fiecare ţară membră a Uniunii au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării şi a atitudinii rasiste faţă de romi şi de a îmbunătăţi integrarea acestora. În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naţionale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului Uniunii Europene, conform https://ec.europa.eu.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

Romii constituie minoritatea cea mai numeroasă din Europa, conform https://ec.europa.eu/. La nivelul Uniunii Europene trăiesc 6 milioane de romi şi alte 4 milioane în ţările implicate în procesul de aderare la spaţiul comunitar - Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Turcia. Romii s-au confruntat pentru o perioadă lungă de timp cu inegalităţi, excluziune socială, discriminare şi marginalizare.

Din martie 2017 până în martie 2020 s-a derulat proiectul pilot ''Roma Civil Monitor'', finanţat de Comisia Europeană, care a vizat consolidarea mecanismelor de monitorizare asupra implementării strategiilor de integrare a romilor la nivel naţional prin activităţi sistematice ale societăţii civile. Acest proiect este implementat cu participarea activă a circa 90 de organizaţii non-guvernamentale din 27 de state membre. În cursul derulării proiectului a fost evidenţiat faptul că s-au înregistrat unele îmbunătăţiri, mai ales în domeniul educaţiei, însă este nevoie de eforturi suplimentare pentru combaterea discriminării şi pentru promovarea incluziunii sociale şi economice a comunităţilor de romi.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org  

Comisia Europeană contribuie la procesul de incluziune a romilor prin finanţarea unei palete largi de programe şi prin numeroase proiecte. La nivelul politicii de coeziune, Comisia propune în ce priveşte Noul Fond Social European Plus pentru perioada 2021-2027 să se urmărească promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate. Totodată, programul JUSTROM urmăreşte intensificarea gradului de autonomie a femeilor rome şi sprijină victimele discriminării. Prin programul INSCHOOL este promovată educaţia incluzivă şi desegregarea copiilor romi. În plus, programele ROMACT şi ROMACTED, iniţiative create în 2013 şi, respectiv, în 2016, ajută comunităţile de romi prin sprijinirea autorităţilor locale din 180 de municipalităţi din statele Uniunii Europene şi din cele candidate în procesul de elaborare, finanţare şi punere în aplicare a politicilor şi serviciilor publice menite sa creeze o societate mai favorabilă incluziunii romilor. Comisia Europeană colaborează la nivelul acestor programe cu organizaţia paneuropeană Consiliul Europei.

Executivul comunitar se implică pentru sprijinirea guvernelor şi societăţii civile din statele regiunii Balcanii de Vest şi din Turcia la nivel local, naţional şi regional în procesul de punere în aplicare a proiectelor de integrare a romilor. În acest sens, pentru perioada 2021-2027, acţiunile care vor fi întreprinse se vor axa pe educaţie, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală, locuinţe şi documentele de stare civilă, precum şi pe aspecte transversale ce contribuie la egalitatea de gen şi la combaterea discriminării.

Sursa foto: encyclopedia.ushmm.org 

În România a fost instituită ziua de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen.

La 17 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege pentru instituirea Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen pentru data de 2 august. Camera Deputaţilor a fost for decizional în cazul acestui proiect, care fusese adoptat de Senat.

"N-au existat supravieţuitori romi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru romi şi i-a supus unor experimente îngrozitoare", a argumentat în expunerea de motive iniţiatorul propunerii legislative, Vasile Daniel, deputat al Grupului minorităţilor naţionale din partea formaţiunii Partida Romilor "Pro Europa". El a amintit, într-o intervenţie în plen, că, în conformitate cu o rezoluţie a Parlamentului European din 15 aprilie 2015, s-a stabilit o zi europeană de comemorare a victimelor genocidului romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - 2 august - Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

"În timpul celui de-al Doilea Război Mondial 500.000 de romi au fost exterminaţi. În România 25.000 de romi au fost deportaţi în vederea exterminării în Transnistria. În lagărul Auschwitz - Birkenau au fost ucişi 23.000 de romi. Într-o singură noapte, în noaptea de 2 august 1944, au fost ucişi 2.897 de romi, în majoritate femei, bătrâni şi copii. (...) Cuvântul "samudaripen" înseamnă ucidere în masă, ucidere totală (în limba romani - n.r.).", a mai declarat cu acelaşi prilej deputatul Vasile Daniel.

Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost semnat de preşedintele României Klaus Iohannis la 10 iulie 2020, potrivit site-ului https://www.presidency.ro/

Textul Legii nr. 124/2020 pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020.

Potrivit Articolului 1, se instituie ziua de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. În Articolul 2 se arată că ''în înţelesul prezentei legi, termenul Samudaripen provine din limba romani şi are înţelesul de 'ucidere în masă'''.

Articolul 3 prevede că, anual, cu prilejul comemorării Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, se pot organiza acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi acţiuni cu tematică specifică, dedicate acestei zile. Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate acestui eveniment. Organizaţiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, pentru organizarea de manifestări dedicate comemorării acestei zile. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune difuzează în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale manifestările dedicate acestei zile. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; Liviu Tatu; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Vernisajul expozitiei 'Genocidul impotriva Romilor - Amintiti-va sa rezistati' organizata la Sala Dalles, cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Impotriva Romilor, 02.08.2017.