Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 şi 7 august, cu scopul de a proteja, promova şi susţine alimentaţia la sân ca una dintre cele mai eficiente modalităţi de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viaţă. Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declaraţia Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, potrivit www.unicef.org.

În 2024, Săptămâna mondială a alăptării (#WBW2024) se concentrează pe supravieţuire, sănătate şi bunăstare evidenţiind necesitatea de a îmbunătăţi sprijinul pentru alăptare pentru a reduce inegalităţile care există în societate, cu un accent special pe alăptare în perioade de urgenţă şi criză. Tema este aliniată cu zona tematică 2 a campaniei WBW-SDG 2030, potrivit https://waba.org.my/wbw/.

Alianţa Mondială pentru Alăptare (WABA) este o reţea globală de organizaţii şi persoane dedicată protecţiei, promovării şi susţinerii alăptării care coordonează şi organizează anual Săptămâna Mondială a Alăptării. Din 2016, WABA şi-a aliniat campania desfăşurată cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului adoptate de ONU, numind-o Campania Săptămâna mondială a alăptării - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (WBW-SDGs Campaign), conform https://worldbreastfeedingweek.org/. În 2018, o rezoluţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii a aprobat WBW ca o strategie importantă de promovare a alăptării, arată https://waba.org.my/wbw/.

Alăptarea este promovată şi de UNICEF ca investiţie inteligentă. Alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viaţă. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriţie şi poate întări dezvoltarea cerebrală, explică organizaţia pe pagina www.unicef.org/breastfeeding. Totodată alăptarea alimentează economiile naţionale, astfel că ratele crescute de alăptare pot îmbunătăţi prosperitatea unei ţări prin reducerea costurilor pentru sănătate şi generarea de forţă de muncă mai capabilă şi mai puternică. De aceea alăptarea nu este doar datoria unei femei, ci solicită încurajare şi susţinere din partea consultanţilor pregătiţi, a membrilor familiei, furnizorilor de servicii medicale, angajatorilor, factorilor de decizie şi a altor părţi implicate, subliniază sursa citată.

Sub coordonarea UNICEF şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenţii internaţionale care fac apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot ajuta la creşterea ratei de alăptare la cel puţin 50 de procente.

Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.

În lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 şi 6 luni sunt alăptaţi exclusiv la sân. Astfel, dacă toţi copiii cu vârsta între 0 şi 23 de luni ar fi alăptaţi optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieţi de copii cu vârsta sub 5 ani, potrivit https://insp.gov.ro.

Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat "Capture the Moment", 78 de milioane de bebeluşi - sau 3 din 5 - nu erau alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire. Contactul nou-născutului cu mama împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi "primul vaccin" al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi. Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval.

Raportul "Capture the Moment", care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale.

În ţara noastră, Institutul Naţional de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului "Alessandrescu-Rusescu", Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate şi Biroul de ţară al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS pentru România, recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local, în cadrul Ghidului "Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătăţirea practicii alăptării". Documentul aduce în atenţie principiile îngrijirilor centrate pe persoană şi pe familie, precum şi faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunităţii este esenţial, potrivit https://insp.gov.ro.AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere:  'Marea Ataşare 2017 la Muzeul Satului - Alăptăm pentru România!' - eveniment organizat de Asociaţia de Pediatrie şi Consultanţă în Alăptare împreună cu Photography Studio şi în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti' din Bucureşti.