Rezultatele a două sondaje Eurobarometru publicate în luna iulie 2024 arată că 94% dintre companiile româneşti consideră că în ţară corupţia este larg răspândită, pe când în rândul cetăţenilor procentul privind această percepţie este de 75%. România a înregistrat în 2023 cea mai redusă durată medie estimată a vieţii profesionale pentru tinerii de 15 ani, de 32,2 ani. Populaţia UE a crescut pentru al doilea an consecutiv în 2023, iar populaţia cu vârsta de până la 18 ani a reprezentat 18% din total. Aproape o persoană din zece din UE nu şi-a putut permite o masă adecvată în 2023. Totuşi, în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie privind relaţiile personale, europenii şi românii au indicat un nivel ridicat, de 7,8 din 10, în 2022, potrivit datelor Eurostat.


Sondajul Eurobarometru ''Afacerile şi corupţia'', publicat în luna iulie 2024, arată că 64% dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră corupţia larg răspândită în statele lor, iar în România procentul este de 94%.

51% dintre întreprinderile cu sediul în UE consideră că persoanele sau întreprinderile implicate în practici corupte sunt prinse sau raportate autorităţilor, pe când în România 46% consideră acest lucru şi 54% cred că este ''Total improbabil'' să se întâmple astfel.

În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în afaceri, reprezentanţii companiilor româneşti au indicat în proporţii considerabile: ''Politici şi legislaţie care se schimbă rapid'' 93% (faţă de 64% în UE), ''Rate de impozitare'' 85% (faţă de 66% în UE), ''Complexitatea procedurilor administrative'' 82% (faţă de 66% în UE).

Sondajul a fost realizat prin intermediul anchetelor pe teren, în perioada 2 - 23 aprilie 2024, fiind realizate 12.856 de interviuri la nivelul UE şi 530 de interviuri în România, arată https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3180.

În ceea ce priveşte atitudinea cetăţenilor vizavi de corupţie, europenii rămân sceptici cu privire la eforturile guvernelor naţionale de a aborda corupţia. O majoritate de 68% dintre europeni consideră corupţia răspândită în ţara lor, iar în România procentul este de 75%.

71% dintre cetăţeni (atât din România, cât şi din UE) consideră că există corupţie în instituţiile publice naţionale din ţara lor.

''Legăturile prea strânse dintre afaceri şi politică duc la corupţie'' - consideră 75% dintre europeni şi 72% dintre români. ''Cazurile de corupţie la nivel înalt nu sunt cercetate suficient'' - consideră 63% dintre europeni şi 62% dintre români. ''În ţara noastră, unicul mod de a reuşi în afaceri este să ai legături politice'' - consideră 51% dintre europeni şi 65% dintre români.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie- martie 2024, cu 26.411 de interviuri la nivelul UE şi 1.046 de interviuri în România, arată https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/3217.

***

După o scădere în 2020 şi 2021 din cauza impactului pandemiei de COVID-19, populaţia UE a crescut pentru al doilea an consecutiv, de la 447,6 milioane la 1 ianuarie 2023 la 449,2 milioane la 1 ianuarie 2024, arată datele Eurostat publicate la 11 iulie 2024.

Sporul natural negativ (mai multe decese decât naşteri) a fost depăşit numeric de migraţia netă pozitivă. Creşterea populaţiei poate fi atribuită în mare măsură creşterii mişcărilor migratorii post-COVID-19 şi afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statut de protecţie temporară în ţările UE, ca o consecinţă a războiului de agresiune al Rusiei, arată https://ec.europa.eu/eurostat.


***

Potrivit documentului ''Children in EU'', publicat de Eurostat la 22 iulie 2024, populaţia cu vârsta de până la 18 ani reprezintă 18% din populaţia UE în 2023. În 2010, procentul era de 18.7%, iar estimarea pentru 2050 arată un nivel de 16,4%.

62,6% dintre copiii sub 3 ani nu se aflau în sisteme de îngrijire sau educaţie formală în aceeaşi perioadă.

Conform rezultatelor Eurostat, 9,5% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani au renunţat la educaţie şi formare.

Numărul copiilor supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială a crescut la 19,9 milioane în 2023, în 2019 nivelul fiind de 19.1 milioane.

În ceea ce priveşte migraţia, în 2023, 24,3% dintre solicitanţii de azil pentru prima dată au fost copii. Totodată, 15,9% dintre aplicanţii pentru azil cu vârstă de 0-17 ani au fost încadraţi ca minori neînsoţiţi, arată sursa citată.

***

În 2023, 9,5% din populaţia UE nu îşi putea permite o masă care conţinea carne, peşte sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile, înregistrând o creştere cu 1,2 puncte procentuale (pp) faţă de 2022 (8,3%), arată studiul Eurostat publicat la 12 iulie 2024.

Mai mult, în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie în 2023 la nivelul UE ponderea celor care nu-şi permit o masă adecvată a fost de 22,3%, ceea ce indică o creştere de 2,6 pp faţă de 2022 (19,7%). La nivel de state, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie care nu îşi pot permite o masă adecvată a fost înregistrată în Slovacia (45,7%), urmată de Ungaria (44,9%) şi Bulgaria (40,2%). România s-a situat imediat după Bulgaria, cu aproximativ 40%. Pe de altă parte, cea mai mică pondere a fost înregistrată în Irlanda (4,2%), urmată de Cipru (5%) şi Portugalia (5,9%).

În UE, diferenţa dintre populaţia totală şi cea expusă riscului de sărăcie în termeni de capacitate de a-şi permite o masă adecvată a fost de 12,8 pp. La nivel de ţară, Ungaria a raportat cel mai mare decalaj cu 30,2 pp, urmată de Slovacia (27,9 pp. ) şi Grecia (27,3 p.). În schimb, Suedia, Cipru, Luxemburg, Portugalia şi Irlanda au raportat cele mai mici diferenţe, toate sub 4 pp, arată https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240712-1.


***

În 2023, durata medie estimată a vieţii profesionale pentru tinerii care aveau 15 ani în UE a fost de 36,9 ani, arată datele publicate de Eurostat la 29 iulie 2024. Cu toate acestea, durata medie estimată a vieţii profesionale a variat în mare măsură între ţările UE.

În 2023, indicatorul privind durata medie în câmpul muncii a fost cel mai ridicat în Olanda (43,7 ani), Suedia (43,1 ani) şi Danemarca (41,3 ani). În schimb, cele mai mici durate de viaţă profesională s-au înregistrat în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) şi Croaţia (34 ani).

Aceste informaţii provin din datele privind ocuparea forţei de muncă şi şomaj publicate de Eurostat.

***

În 2022, europenii au indicat un nivel ridicat de satisfacţie privind relaţiile lor personale. Pe o scară de la 0 (deloc mulţumiţi) la 10 (complet mulţumiţi), aceştia şi-au evaluat satisfacţia faţă de relaţiile personale în medie la 7,8, indicând o scădere foarte uşoară faţă de 2018, când indicatorul a fost 7,9.

Dintre membrii UE, Malta, Austria şi Slovenia au înregistrat cea mai mare rată de satisfacţie faţă de relaţiile personale, de 8,6. La capătul inferior al scalei, Bulgaria a raportat cea mai scăzută rată de satisfacţie (6), urmată de Croaţia (7,2) şi Grecia (7,3). În România, rata de de satisfacţie s-a situat la nivelul mediei UE (7,8%) în 2022.

Aceste rezultate au fost publicate de Eurostat pentru a marca Ziua Internaţională a Prieteniei, sărbătorită în fiecare an la 30 iulie. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)