Între legile promulgate în luna iulie 2024, se numără:

*Legea nr. 209 din 3 iulie 2024 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii de colaborare în utilizarea informaţiilor privind călătorii, semnat la 19 ianuarie 2024, la Bucureşti

*Legea nr. 214 din 5 iulie 2024 prin care actele juridice în format electronic, cu semnătură electronică dobândesc aceleaşi efecte juridice ca în format letric

*Legea nr. 223 din 16 iulie 2024 pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

*Legea nr. 227 din 17 iulie 2024 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2024 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate

*Legea nr. 242 din 23 iulie 2024 pentru completarea art. 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

*Legea nr. 209 din 3 iulie 2024 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii de colaborare în utilizarea informaţiilor privind călătorii
Potrivit Guvernului, semnat la 19 ianuarie 2024, la Bucureşti, Acordul este necesar în contextul Parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii şi "reflectă voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor regionale şi globale şi are o contribuţie majoră la parcursul democratic, creşterea prosperităţii şi securităţii cetăţenilor lor".

"Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este nevoie de continuarea creării unui cadru juridic adecvat şi durabil care să faciliteze schimbul de informaţii. Astfel, în cadrul consultărilor cu SUA, s-a conturat propunerea de implementare de către autorităţile române a programului ATS-G (Automated Targeting System - Global), ca un mijloc de prevenire şi combatere a infracţiunilor transfrontaliere şi a altor ameninţări la securitatea frontierei, inclusiv terorismul. Pentru implementarea ATS-G este necesară încheierea unui acord care să reglementeze schimbul şi utilizarea informaţiilor privind călătorii", arată nota de fundamentare, conform www.cdep.ro.

Astfel, prin încheierea Acordului este posibilă implementarea "într-un interval cât mai scurt" a programului ATS-G, care oferă României un instrument avansat pentru a identifica şi urmări infractori transfrontalieri, cunoscuţi sau suspecţi, obţinerea de informaţii despre reţelele de criminalitate organizată, precum şi pentru detectarea potenţialelor ameninţări la securitatea naţională.

Autorităţile competente pentru punerea în aplicare a acordului sunt, pentru partea română, Ministerul Afacerilor Interne din România prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră / Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii (IGPF/UNIP) iar - pentru partea americană, Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) prin Serviciul Vamal şi de Protecţie al Frontierelor Statelor Unite (CBP).

La baza Legii nr. 209/2024 stă un proiect de guvern iniţiat în mai 2024 (PL-x nr. 290/2024). Legea a fost promulgată la 3 iulie 2024, conform www.cdep.ro

*Legea nr. 214 din 5 iulie 2024 prin care actele juridice în format electronic, cu semnătură electronică dobândesc aceleaşi efecte juridice ca în format letric
Actul normativ stabileşte condiţiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice şi documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic, precum şi condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în acest domeniu.

Potrivit actului normativ, "toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată".

"Actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleaşi efectele juridice ca acelaşi act juridic în format letric", mai stabileşte actul normativ.

De asemenea, legea prevede că valabilitatea semnăturii electronice se verifică în raport cu condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească la momentul semnării documentului electronic, iar expirarea valabilităţii certificatului în baza căruia a fost aplicată semnătura nu afectează valabilitatea sau efectele documentului semnat.

Aceste prevederi sunt valabile şi în cazul semnăturilor electronice avansate care nu se bazează pe un certificat pentru semnătură electronică, ci folosesc alte tehnologii.

Actul normativ mai stipulează că perioada maximă de valabilitate a certificatului pentru semnătura electronică avansată se stabileşte de emitentul certificatului pentru o perioadă de maxim 2 ani". Prin excepţie, certificatul pentru semnătură electronică avansată, emis conform legii de către Ministerul Afacerilor Interne şi înscris pe cartea electronică de identitate, este valabil pentru o perioadă de maximum 5 ani.

La baza Legii nr. 214/2024 a stat o propunere legislativă din noiembrie 2023 (PL-x nr. 701/2023), iniţiată de mai mulţi deputaţi ai PSD, PNL, AUR, USR. Iniţiativa a fost motivată de faptul că actualul cadru legislativ este incoerent şi că nu există în prezent niciun act normativ din dreptul pozitiv român, care să confere semnăturii electronice avansate efecte juridice generale, potrivit https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 5 iulie 2024.

*Legea nr. 223/2024 prin care supravieţuitorii Holocaustului au prioritate la restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă
Legea pentru modificarea actului normativ privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România prevede că supravieţuitorii Holocaustului au prioritate la restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă.

"Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor. Prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflată în viaţă", stipulează legea.

Deciziile emise pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a Tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării. În procedura judecătorească, cuantumul despăgubirilor se va stabili prin raportare la grila notarială valabilă în anul anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti.

În cazul în care pentru imobilul solicitat nu se poate face dovada preluării abuzive de către stat în perioada de referinţă, iar acesta se regăseşte sau s-a regăsit în patrimoniul statului se prezumă că imobilul a fost preluat abuziv.

La baza Legii a stat o propunere legislativă (PL-x nr. 354/2023) aparţinând unor deputaţi şi senatori ai USR, PSD, PNL şi AUR din mai 2023, scrie https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 16 iulie 2024.

* Legea nr. 227/2024 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti
Ordonanţa de Urgenţă nr. 29/2024 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti prevede că valoarea programului în perioada 2024-2031 este de 13.250.000.000 de lei, iar, pe parcursul derulării sale, Guvernul poate aproba prin hotărâre redistribuiri de sume.

Finanţarea programului se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, de la o poziţie distinctă de transferuri, bugetele locale, alte surse legal constituite.

Pentru susţinerea finanţării programului pot fi contractate împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale sau de la alţi finanţatori. Beneficiarii proiectelor finanţate din bugetele locale pot utiliza ca surse de finanţare complementare fonduri din bugetele proprii sau din alte surse legal constituite, dacă este cazul.

La baza Legii de aprobare a Ordonanţei stă un proiect de Guvern (PL-x nr. 254/2024), iniţiat în aprilie 2024.

"Neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului program ar conduce la neasigurarea standardelor de calitate a vieţii necesare populaţiei în domeniul sănătăţii, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat să asigure cetăţenilor ei servicii medicale la standarde europene, având în vedere că sectorul spitalicesc din România se confruntă cu multiple probleme, pornind de la o organizare complicată şi disfuncţională, o arhitectură care nu se adaptează cerinţelor actuale, costuri mari, eficienţă redusă, lipsa unui management profesional, inexistenţa unor mecanisme de control al calităţii, penuria şi distribuirea inechitabilă a resurselor umane", explică Guvernul în expunerea de motive, conform https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 17 iulie 2024.

*Legea nr. 242/2024 care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi
Actul normativ vizează completarea articolului 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi modificarea şi completarea OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora.

Legea stabileşte că, în vederea prevenirii atacurilor de urs asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale produse de aceste animale, pentru anul 2024 se aprobă recoltarea unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.

Actul normativ vizează şi creşterea numărului de puncte CIC de la 350 la 400. Punctele CIC reprezintă pragul minim de la care trofeele de vânătoare evaluate sunt reţinute în patrimoniul naţional.

La baza legii a stat o propunere legislativă din noiembrie 2023, iniţiată de mai mulţi deputaţi şi senatori ai PSD, PNL, AUR, UDMR (PL-x nr. 719/2023).

Pe 15 iulie 2024, plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi. Actul normativ a fost adoptat de Senat la data de 6 noiembrie 2023. La rândul lor, iniţiatorii şi-au motivat propunerea, în noiembrie 2023, prin "situaţia alarmantă cu care se confruntă România în privinţa populaţiei de urs brun, reflectată în numărul crescut de conflicte urs-om, care a condus în ultimii ani la zeci de persoane omorâte sau mutilate de către ursul brun", informează site-ul https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 23 iulie 2024. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)