Miniştrii de justiţie şi cei ai afacerilor interne din Uniunea Europeană se întâlnesc într-o reuniune informală a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în zilele de 22-23 iulie 2024, la Budapesta, Ungaria, ţară ce asigură preşedinţia Uniunii Europene (iul.-dec. 2024). Printre subiectele discutate se numără interoperabilitatea, dimensiunea externă a migraţiei, lupta împotriva criminalităţii organizate, digitalizarea în justiţie, reglementarea inteligenţei artificiale (IA), conform site-ului preşedinţiei ungare https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

În prima zi a reuniunii informale se reunesc miniştrii de interne, iar în cea de-a doua zi, miniştrii justiţiei.

În privinţa interoperabilităţii, în mai 2019, Consiliul a adoptat două regulamente privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informaţii ale UE care contribuie la gestionarea frontierelor, a securităţii şi a migraţiei. Această nouă arhitectură de interoperabilitate va fi operaţională începând cu jumătatea anului 2024 şi până la finalul anului 2026 şi va oferi o interfaţă unică pentru căutări, precum şi un serviciu de comparare a datelor biometrice pentru a facilita identificarea. La Consiliul JAI din 13 iunie 2024, miniştrii au trecut în revistă procesul de implementare a sistemului de interoperabilitate a sistemelor informatice pentru combaterea criminalităţii şi securitatea frontierelor. Această arhitectură include şi sistemul de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care este programat să devină operaţional în prima jumătate a anului 2025, scrie scrie https://www.consilium.europa.eu/.

O altă temă luată în discuţie este dimensiunea externă a migraţiei. În acest sens, la 14 mai, Consiliul a adoptat Pactul privind azilul şi migraţia, statele membre având la dispoziţie doi ani pentru a pune în practică setul respectiv de norme. În cadrul Consiliului JAI din 13 iunie, Comisia Europeană a prezentat miniştrilor planul său comun de punere în aplicare a Pactului. Planul are la bază 10 elemente constitutive care se axează, printre altele, pe pregătirea sistemului comun de informaţii, pe funcţionarea efectivă a solidarităţii şi pe asigurarea faptului că procedurile de returnare sunt echitabile şi eficiente.

Cu privire la lupta împotriva criminalităţii organizate, la anteriorul Consiliu JAI din 13 iunie 2024, preşedinţia belgiană (ian.-iun. 2024) a trecut în revistă acţiunile pe care le-a întreprins în cursul mandatului său în lupta împotriva traficului de droguri şi a criminalităţii organizate. Printre realizările cele mai importante s-a numărat un raport publicat de Europol în aprilie 2024, care cartografiază reţelele infracţionale cu grad ridicat de risc. Raportul, primul de acest tip, descrie modul în care sunt organizate reţelele infracţionale cele mai periculoase, activităţile infracţionale în care se implică acestea, precum şi modurile şi locurile în care operează, mai informează https://www.consilium.europa.eu/.

Digitalizarea sistemului de justiţie este un alt aspect abordat la reuniunea informală din 22-23 iulie. În acest sens, Consiliul a adoptat, în decembrie 2023, un regulament privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere şi a accesului la justiţie şi a unei directive însoţitoare ce va facilita comunicarea electronică în contextul procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială şi penală. Tot în decembrie 2023, miniştrii justiţiei din UE au aprobat o strategie privind e-justiţia pentru perioada 2024-2028.

În privinţa inteligenţei artificiale, Consiliul a aprobat, la 21 mai 2024, Actul privind inteligenţa artificială (IA), un act transformator, care are ca scop armonizarea normelor privind acest domeniu. Actul urmează o abordare "bazată pe riscuri", ceea ce înseamnă că, cu cât riscul de a cauza prejudicii societăţii este mai mare, cu atât normele sunt mai stricte. Este primul de acest tip din lume şi poate stabili un standard la nivel mondial pentru reglementarea IA, se arată pe site-ul Consiliului.

Nu în ultimul rând, miniştrii vor avea un schimb de opinii asupra priorităţilor viitoare de securitate şi cooperare judiciară şi cu privire la orientările politice ale noii Comisii în următorul mandat de cinci ani.

***

Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne a avut loc la 13 iunie 2024. S-au adoptat concluzii cu privire la un raport publicat de Europol în aprilie 2024, care cartografiază reţelele infracţionale cu grad ridicat de risc. De asemenea, Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la propunerea de prelungire până la 4 martie 2026 a protecţiei temporare pentru cei peste 4 milioane de ucraineni refugiaţi. În context, miniştrii au mai discutat despre Spaţiul Schengen şi au convenit asupra principalelor priorităţi ale acestei zone în următoarele 12 luni, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

***

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.hungarian-presidency.consilium.europa.eu