Realegerea Robertei Metsola în funcţia de preşedinte al Parlamentul European, la 16 iulie 2024, şi a Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, la 18 iulie 2024, au reprezentat cele mai importante momente ale sesiunii plenare din 16-19 iulie de la Strasbourg, marcând începerea noului ciclu instituţional la nivelul Uniunii Europene (2024-2029).


Parlamentul european

*Parlamentul European rezultat în urma alegerilor europene din 6 - 9 iunie 2024 s-a reunit la 16 iulie în sesiune constitutivă, principalele puncte ale agendei fiind alegerea conducerii acestei instituţii şi supunerea la vot a propunerii ca Ursula von der Leyen să primească un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene.

Eurodeputata malteză Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European, a fost aleasă preşedintă a Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate. Roberta Metsola, care a deţinut deja această funcţie de la decesul lui David Sassoli în ianuarie 2022, a fost aleasă cu 562 voturi pentru.

*Eurodeputaţii români Victor Negrescu (S&D) şi Nicolae Ştefănuţă (Verzi) au fost aleşi, la 16 iulie 2024, în funcţia de vicepreşedinte în Parlamentul European. În legislativul european există 14 astfel de posturi. Vicepreşedinţii conduc dezbaterile când preşedintele nu este în cameră, iar preşedintele le poate delega şi atribuţii, potrivit https://www.europarl.europa.eu.

Victor Negrescu a obţinut 394 de voturi, iar Nicolae Ştefănuţă 347 de voturi în prima rundă de vot.

*La 16 iulie 2024, un grup de 63 de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice a cerut UE să deposedeze Ungaria de drepturile sale de vot în blocul comunitar, ca răspuns la recentele vizite ale premierului ungar Viktor Orban la Moscova şi Beijing, potrivit Reuters.

Ungaria a preluat în această lună preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi este responsabilă cu organizarea reuniunilor statelor UE până la 31 decembrie.

Eurodeputaţii susţin că Orban a sugerat în mod deliberat că acţionează în numele întregii UE, în pofida faptului că nu avea autoritatea de a face acest lucru. Europarlamentarii nu au atribuţii oficiale în suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, dar încearcă să adauge presiune politică asupra Bruxellesului pentru a întreprinde acţiuni mai dure asupra Budapestei.

*La 17 iulie 2024, a fost adoptată o rezoluţie ce stabileşte prima poziţie oficială a Parlamentului European nou-ales cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi reafirmă sprijinul continuu al eurodeputaţilor pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. Rezoluţia a obţinut 495 voturi pentru, 137 împotrivă şi 47 abţineri.

Eurodeputaţii solicită UE să îşi menţină şi să îşi extindă politica de sancţiuni împotriva Rusiei şi Belarusului, să monitorizeze şi să revizuiască eficacitatea şi impactul acesteia şi să abordeze în mod sistematic problema eludării sancţiunilor de către întreprinderi cu sediul în UE, părţi terţe şi ţări terţe.

Parlamentul European salută, de asemenea, rezultatul recentului summit NATO şi îşi reafirmă poziţia potrivit căreia Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO; solicită UE şi statelor membre să îşi sporească sprijinul militar pentru Ucraina atât timp cât este necesar şi sub orice formă şi solicită Comisiei Europene să propună asistenţă financiară pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei, pe baza experienţei Mecanismului pentru Ucraina recent instituit.

În rezoluţie, Parlamentul European condamnă atacul cu rachete al Rusiei asupra spitalului de copii Ohmadît din Kiev şi vizita recentă a premierului ungar Viktor Orban în Federaţia Rusă, care nu reprezintă UE.

Delegaţia AUR din PE s-a poziţionat împotriva rezoluţiei.

*La 18 iulie 2024, înaintea demarării procedurii de vot pentru un nou mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, aceasta a promis, în plenul Parlamentului European, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale.

''Europa nu poate controla dictatori şi demagogi în toată lumea, dar poate alege să îşi protejeze democraţia. Europa nu poate să oprească schimbările, dar poate alege să îmbrăţişeze schimbarea şi să investească în măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor europeni'', a spus Von der Leyen în dezbaterea anterioară votului în Parlamentul European.

Ea a promis să lanseze proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene, inclusiv un scut aerian european.

''Rusia este în ofensivă în estul Ucraineni şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării'', a insistat preşedinta CE.

Un alt angajament al său se referă la politicile în domeniul climatic, afirmând că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili. Ea a mai anunţat o revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol şi o nouă abordare privind returnarea migranţilor. Totodată, a afirmat că în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.

*Parlamentul European a votat, la 18 iulie 2024, în favoarea propunerii ca Ursula von der Leyen să fie preşedintele Comisiei Europene pentru încă un mandat de cinci ani. Politiciana germană a obţinut 401 voturi, în urma unei proceduri cu vot secret. Împotriva unui nou mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea executivului comunitar au votat 284 eurodeputaţi. Au existat 15 abţineri.


Comisia Europeană

*La 15 iulie 2024, Comisia Europeană a anunţat un boicot parţial în timpul preşedinţiei deţinute de Ungaria a Consiliului European. Instituţia executivă a UE a transmis că va trimite doar oficiali de rang înalt la întâlniri informale. "În lumina evoluţiilor recente care marchează începutul preşedinţiei maghiare, Preşedintele a decis reprezentarea Comisiei Europene la nivel de înalţi funcţionari publici doar în cadrul reuniunilor informale ale Consiliului", a transmis purtătorul de cuvânt al Ursulei von der Leyen, Eric Mamer, pe platforma X.

Guvernul ungar a răspuns criticând Comisia Europeană pentru faptul că "selectează subiectiv" instituţiile şi ţările cu care alege să coopereze.

*La 15 iulie 2024, Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, şi comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius, au informat preşedintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, că au decis să demisioneze de la CE, pentru a-şi lua în primire mandatele de la Parlamentul European, unde au fost aleşi, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Demisia Adinei Vălean a intrat în vigoare în data de 15 iulie, iar cea a lui Virginijus Sinkevicius din 16 iulie.

*Comisia Europeană a procedat greşit când a restrâns accesul public la unele detalii şi clauze ale contractelor de achiziţie pentru vaccinurile anti-COVID, a transmis Tribunalul Uniunii Europene pe 17 iulie 2024, potrivit AFP. Instanţa din Luxemburg a evidenţiat mai multe nereguli, inclusiv refuzul parţial de a face publice declaraţiile privind conflictele de interese ale membrilor executivului european care au negociat achiziţiile de la companiile farmaceutice în timpul pandemiei de COVID-19.

Reclamanţii, europarlamentari şi persoane fizice, au solicitat Comisiei în 2021 acces la toate documentele care ar fi permis înţelegerea termenilor şi condiţiilor de achiziţie şi "asigurarea protecţiei interesului public", reaminteşte documentul instanţei. Solicitările aveau la bază o reglementare europeană din 2001 privind accesul public la documentele principalelor instituţii ale UE - Parlamentul, Consiliul şi Comisia. Aceasta din urmă a acceptat doar un "acces parţial" la informaţiile respective, publicând pe internet versiuni cenzurate.

Judecătorii europeni au emis două hotărâri în care dau în parte dreptate reclamanţilor.

În paralel cu recursurile în justiţia europeană privind lipsa de transparenţă, parchetul european a deschis la rândul său o anchetă în octombrie 2022, tot pentru respectivele achiziţii controversate.

Comisia a transmis că ia act de hotărârile Tribunalului în cele două cauze privind accesul la contractele privind vaccinul COVID-19 şi că va studia cu atenţie hotărârile Curţii şi implicaţiile acestora. Potrivit comunicatului CE, Tribunalul a confirmat că instituţia europeană era îndreptăţită să acorde doar acces parţial şi a admis doar parţial acţiunea în justiţie în două puncte. Acesta a decis că instituţia ar fi trebuit să ofere mai multe explicaţii pentru a justifica refuzul accesului la anumite prevederi din contracte, potrivit https://ec.europa.eu/.

Comisia a furnizat Parlamentului European (în temeiul Acordului-cadru privind relaţiile dintre cele două instituţii) informaţii complete cu privire la contractele de vaccin COVID-19. În conformitate cu rolul său instituţional, Comisia este responsabilă să asigure absenţa oricărui conflict de interese şi are, de asemenea, datoria de a proteja confidenţialitatea şi datele personale ale persoanelor vizate. În această etapă, Comisia îşi rezervă opţiunile legale, mai arată site-ul instituţiei.

*Comisia Europeană a anunţat, la 17 iulie 2024, că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE până în anul 2027, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, potrivit https://ec.europa.eu/.

Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit mai mult de 12 din cele 50 de miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE eşalonat până în 2027, din care 17 miliarde reprezintă granturi şi 33 de miliarde credite. Planul convenit între Kiev şi Bruxelles pentru ajutorul macrofinanciar include reforme în 15 domenii, printre care se numără energia, agricultura, transporturile, tranziţia verde, transformarea digitală, precum şi obiective de îndeplinit în vederea unei potenţiale aderări la UE, cum ar fi adoptarea acquis-ului comunitar, gestiunea finanţelor publice, combaterea corupţiei şi a spălării de bani.

*Ursula von der Leyen, proaspăt realeasă, la 17 iulie 2024, de Parlamentul European la conducerea executivului UE, a anunţat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte fiecare câte doi candidaţi - o femeie şi un bărbat - pentru posturile de comisari europeni. O excepţie de la această regulă se va face în cazul în care un stat va dori să îşi menţină comisarul în funcţie. Per total însă, va trebui să se tindă spre paritatea de gen în cadrul viitoarei Comisii.

Odată ce von der Leyen îşi va alcătui echipa de comisari, aceştia vor fi audiaţi de Parlamentul European la toamnă. Votul în parlament asupra întregii comisii ar putea avea loc, conform planului, în luna septembrie. Aceasta ar deschide calea pentru ca a doua comisie von der Leyen să îşi preia mandatul la data de 1 noiembrie, aşa cum este planificat.


Consiliul UE

*Circa 20 de ţări membre UE au avertizat, la 16 iulie 2024, Budapesta că sprijinul pentru Ucraina trebuie să rămână o prioritate pentru blocul european sub preşedinţia ungară a Consiliului UE, a relatat AFP.

În ultimele zile au apărut neînţelegeri între instituţiile europene şi preşedinţia semestrială a Consiliului UE, deţinută de la 1 iulie de Ungaria, funcţie de coordonare a lucrărilor legislative care nu o autorizează să se exprime în numele blocului comunitar pe scena internaţională.

"Faptul că Orban a mers să-l vadă pe Putin la Moscova este o insultă nu numai la adresa Ucrainei, ci şi a tuturor celorlalte 26 de state membre", a declarat ministrul suedez de finanţe, Elisabeth Svantesson, în marja reuniunii miniştrilor europeni de finanţe, la Bruxelles.

Ministrul ungar de finanţe, Mihaly Varga, a prezentat şapte dintre priorităţile ţării sale pentru Uniunea Europeană, între care competitivitatea, demografia, consolidarea capacităţilor de apărare şi acţiunea împotriva imigraţiei ilegale, însă nu a menţionat Ucraina, gest criticat de circa 20 de ţări membre UE, printre care Franţa, Spania, Italia, Polonia, Grecia şi, mai ales, ţările baltice.

"Suntem mai puternici atunci când suntem uniţi în sprijinul nostru pentru Ucraina şi acest subiect trebuie să rămână o prioritate pe agenda noastră", a avertizat ministrul olandez de finanţe, Eelco Heinen.

"Desigur, suntem pregătiţi să asigurăm schimburi regulate de opinii cu privire la impactul economic şi financiar al războiului din Ucraina", a răspuns Mihaly Varga, potrivit sursei citate.AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)