La 17 iulie 2024 este marcată Ziua justiţiei penale internaţionale.

Celebrarea acestei zile este marcată cu referire directă la data la care în anul 1998 a fost consemnată semnarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, document de referinţă pentru justiţia internaţională în ce priveşte protejarea faţă de cazurile de genocid, de crime împotriva umanităţii şi de crime de război, potrivit asp.icc-cpi.int.

Pentru marcarea acestei zile, în acest an, la sediul Naţiunilor Unite din New York, are loc evenimentul dedicat de marcare a Zilei justiţiei penale internaţionale, desfăşurându-se între orele 15.00-16.30 ora locală, indică portalul oficial asp.icc-cpi.int.

În anul 2014 a avut loc alegerea acestei date de 17 iulie ca urmare a adoptării Declaraţiei de la Kampala, cu prilejul Conferinţei de revizuire a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Prin marcarea acestei zile se urmăreşte confirmarea angajamentului comunităţii internaţionale pentru justiţia penală internaţională ca instrument comun pentru combaterea impunităţii privind crimele cele mai grave care ameninţă securitatea internaţională, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de agresiune.

CPI este prima instanţă penală internaţională permanentă. În prezent, 123 de state la nivel mondial sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, arată site-ul www.icc-cpi.int. Dintre acestea, 33 sunt din Africa, 19 reprezintă zona Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 din America Latină şi Caraibe, iar 25 sunt din vestul şi nordul Europei şi Australia, potrivit https://asp.icc-cpi.int.

Curtea are competenţă asupra infracţiunii de genocid, crimelor împotriva umanităţii, crimelor de război şi crimei de agresiune, jurisdicţia CPI fiind complementară jurisdicţiilor naţionale, conform www.mae.ro.

România a făcut demersuri, în perioada interbelică, prin reputatul diplomat şi jurist român Vespasian Pella, pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în slujba păcii şi stabilităţii în lume. Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale a fost semnat de Guvernul României la 7 iulie 1999. A fost ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, România fiind printre primele 60 de state care au făcut acest demers, participând la intrarea în vigoare a documentului. În 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. România a organizat, la Bucureşti, la Haga şi la New York, evenimente pentru promovarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi a activităţii acestei instanţe penale internaţionale, potrivit www.mae.ro.

La 8 decembrie 2014, cu prilejul celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Statelor Părţi la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (ASP CPI), România a fost aleasă, prin consens, membru în Biroul ASP CPI, pentru un mandat de trei ani, conform www.mae.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.asp.icc-cpi.int