Ziua mondială a populaţiei este marcată, în fiecare an, la 11 iulie. Sărbătorită pentru prima dată în 1990, în peste 90 de ţări, la recomandarea Consiliului Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ziua mondială a populaţiei a fost aleasă ca urmare a atingerii cifrei de cinci miliarde a populaţiei globale, la 11 iulie 1987, potrivit site-ului Institutului Naţional de Statistică - https://insse.ro.

Prin rezoluţia 45/216 din decembrie 1990, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a decis să continue sărbătorirea Zilei Mondiale a Populaţiei pentru a spori conştientizarea problemelor populaţiei, inclusiv a relaţiilor acestora cu mediul şi dezvoltarea. De la o ediţie la alta, această zi a câştigat popularitate, bucurându-se de sprijin şi de interes din partea organizaţiilor şi a oamenilor din întreaga lume. Organizaţiile non-guvernamentale, grupurile oamenilor de afaceri, organizaţiile comunitare şi alte instituţii desfăşoară, cu ocazia acestei zile, diverse activităţi educaţionale: seminarii, sesiuni de informare educaţională, ateliere, cursuri, dezbateri, mese rotunde şi concursuri educative axate pe creşterea gradului de informare a oamenilor pe tematica aleasă.

Conform https://www.un.org/en/observances/world-population-day, în anul 2011, populaţia globului a fost cifrată la 7 miliarde. În 2022, numărul oamenilor a ajuns la 8 miliarde, ceea ce ridică o serie de întrebări, la care se caută răspunsuri. La această cifră, s-a ajuns din mai multe motive: progresele în sistemul de sănătate care au prelungit durata de viaţă, au redus mortalitatea maternă şi pe aceea infantilă; dezvoltarea vaccinurilor în timp record; inovaţiile tehnologice care au simplificat viaţa; reuşitele în egalitatea de gen etc. Dar progresele nu au fost suficiente pentru toată lumea. Aceleaşi preocupări şi provocări din anul 2011 au rămas sau chiar s-au agravat: schimbările climatice, violenţa, discriminarea.

Într-o lume ideală, 8 miliarde de oameni înseamnă 8 miliarde de oportunităţi, dar niciodată nu a fost egalitate între semeni. Din cauza sexului, etniei, clasei, religiei, orientării sexuale, dizabilităţilor şi originii, printre alţi factori, prea mulţi oameni sunt încă expuşi discriminării, hărţuirii şi violenţei, remarcă site-ul ONU. Organizaţia cere investirea în capitalul uman şi fizic pentru societăţi incluzive, productive, care susţin drepturile omului. Numai atunci pot fi abordate provocările enorme cu care se confruntă planeta şi poate fi construită o lume în care sănătatea, demnitatea şi educaţia sunt drepturi şi realităţi, nu privilegii şi promisiuni deşarte. Într-o lume de 8 miliarde de oameni, trebuie să existe întotdeauna posibilităţi pentru toţi aceştia.

În 2024, Ziua mondială a populaţiei marchează cea de-a 30-a aniversare a Programului de Acţiune al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare (ICPD). În centrul Programului de acţiune al ICPD este recunoaşterea faptului că sănătatea sexuală şi reproductivă şi drepturile de reproducere ale femeilor sunt pietrele de temelie ale dezvoltării durabile. În deceniile de când a fost adoptat programul, au fost făcute numeroase progrese. Mai multe femei ca oricând au acces la contracepţia modernă. Decesele materne au scăzut cu 34 la sută din anul 2000. Mişcările femeilor şi societatea civilă au fost esenţiale pentru a conduce schimbarea, notează site-ul ONU. Dar, progresul a fost inegal şi instabil. În secolul al XXI-lea, aproximativ 800 de femei mor în fiecare zi în timpul sarcinii şi al naşterii - marea majoritate în ţările în curs de dezvoltare. Şi în unele locuri, progresele legislative în abordarea problemelor vitale, cum ar fi mutilarea genitală feminină, sunt ireversibile.

"După cum ne reaminteşte tema Zilei Mondiale a Populaţiei din acest an, investiţiile în colectarea datelor sunt importante pentru înţelegerea problemelor, adaptarea soluţiilor şi promovarea progresului. La fel şi finanţele. Îndemn ţările să profite la maximum de Summit-ul Viitorului din acest an pentru a aloca capital accesibil pentru dezvoltarea durabilă", declară secretarul general al ONU, António Guterres, pe site-ul organizaţiei, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei.

În ultimele trei decenii, societăţile din întreaga lume au făcut progrese remarcabile în îmbunătăţirea colectării, analizei şi utilizării datelor privind populaţia. Noile cifre ale populaţiei, dezagregate după vârstă, etnie, gen şi alţi factori, reflectă acum mai exact diversitatea societăţilor noastre. Aceste progrese au îmbunătăţit semnificativ furnizarea de asistenţă medicală la nivel global, ducând la îmbunătăţiri substanţiale ale sănătăţii sexuale şi reproductive şi ale capacităţii de a-şi exercita drepturile şi opţiunile. Din ce în ce mai mult, noile tehnologii permit măsurarea mai detaliată şi la timp a experienţelor oamenilor decât oricând. Cu toate acestea, comunităţile cele mai marginalizate rămân subreprezentate în date, afectându-le profund viaţa şi bunăstarea.

Ziua Mondială a Populaţiei 2024 reprezintă un moment pentru toată lumea de a ne angaja să facem mai mult pentru a ne asigura că sistemele de date captează întreaga gamă a diversităţii umane, astfel încât toată lumea să fie cuprinsă, să îşi poată exercita drepturile omului şi să îşi poată atinge întregul potenţial.

A fost nevoie de sute de mii de ani pentru ca populaţia lumii să crească la un miliard - apoi, în aproximativ 200 de ani, a crescut de şapte ori. În 2011, populaţia globală a atins pragul de şapte miliarde şi este de aşteptat să crească la aproximativ 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050 şi 10,9 miliarde în 2100, arată statisticile ONU. În prezent, populaţia totală a lumii este de peste 8,120 miliarde, precizează https://populationmatters.org.

Această creştere dramatică a fost determinată în mare parte de un număr tot mai mare de persoane care au supravieţuit până la vârsta reproductivă şi a fost însoţită de schimbări majore ale ratelor de fertilitate, creşterea urbanizării şi accelerarea migraţiei. Aceste tendinţe vor avea implicaţii de anvergură pentru generaţiile viitoare.

Perioada recentă a cunoscut schimbări serioase în ce priveşte ratele de fertilitate şi speranţa de viaţă. La începutul anilor 1970, femeile aveau în medie 4,5 copii fiecare; până în 2015, fertilitatea totală pentru lume a scăzut la sub 2,5 copii per femeie. Între timp, durata medie de viaţă la nivel global a crescut, de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019.

În plus, lumea înregistrează niveluri ridicate de urbanizare şi migraţie accelerată. 2007 a fost primul an în care mai mulţi oameni au trăit în zonele urbane decât în cele rurale, iar până în 2050 aproximativ 66% din populaţia lumii va locui în oraşe.

Aceste megatendinţe au implicaţii de anvergură. Ele afectează dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, distribuţia veniturilor, sărăcia şi protecţia socială. Afectează, de asemenea, eforturile de asigurare a accesului universal la îngrijire medicală, educaţie, locuinţe, canalizare, apă, alimente şi energie. Pentru a răspunde mai sustenabil nevoilor indivizilor, factorii de decizie politică trebuie să înţeleagă câţi oameni trăiesc pe planetă, unde sunt, câţi ani au şi câţi oameni vor veni după ei. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)