În premieră, Jocurile Olimpice au fost organizate în lumea Extremului Orient. A XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Tokyo, în perioada 10-24 octombrie 1964, potrivit olympics.com.

Ceremonia a fost deschisă de Hirohito, cel de-al 124-lea împărat al Japoniei.
 

Foto: olympics.com

Tokyo a obţinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice în 1958, în detrimentul oraşelor Detroit, Buenos Aires şi Viena.

Reconstrucţia de succes a Japoniei după al Doilea Război Mondial a fost ilustrată prin alegerea ultimului purtător al torţei olimpice, Yoshinori Sakai, care s-a născut la Hiroshima în ziua în care oraşul a fost distrus de bomba atomică (6 august 1945).

La Jocurile Olimpice de la Tokyo au participat în total 5.151 de sportivi din 93 de ţări, dintre care 678 femei şi 4.473 bărbaţi, ce s-au întrecut în 163 de probe din 19 discipline sportive.
 

Foto: (c) Petre DUMITRESCU / AGERPRES FOTO/ARHIVA

România s-a prezentat cu 147 de sportivi, care au concurat la 13 sporturi, potrivit cosr.ro.

Un număr de 12 ţări au debutat la JO de vară, printre acestea numărându-se Algeria, Camerun, Mongolia şi Nepal.

Două sporturi, judo şi volei, au fost introduse în premieră în programul olimpic, precum şi întrecerile feminine de pentatlon.
 

Foto: (c) Ion DUMITRU / AGERPRES FOTO/ARHIVA

Atletismul a fost singurul sport în care românii au cucerit medalii de aur. Pe cât de aşteptată era victoria Iolandei Balaş la săritura în înălţime, pe atât de neprevăzută a fost performanţa uimitoare a Mihaelei Peneş la aruncarea cu suliţa.
 

Foto: (c) Ion DUMITRU / AGERPRES FOTO/ARHIVA

Înotătorul american Donald Schollander a cucerit 4 medalii de aur la înot, la probele de 100 şi 400 m liber, precum şi cu ştafetele de 4x100 şi 4x200 m liber.

Etiopianul Abebe Bikila a reuşit a doua victorie consecutivă la maraton. Înotătoarea australiană Dawn Fraser s-a impus pentru a treia oară consecutiv la 100 m liber, devenind prima femeie care câştigă 8 medalii (4 aur, 4 argint), la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice.

Gimnasta Vera Caslavska, din Cehoslovacia, a obţinut trei medalii de aur şi una de argint, arată olympics.com. La rândul său, gimnasta sovietică Larisa Latînina a câştigat câte două medalii din fiecare metal, ajungând la un total incredibil de 18 medalii olimpice, obţinute începând cu JO de vară din 1956.

Echipa feminină de volei a Japoniei a devenit campioană olimpică.

Primul premiu Fair Play acordat de CIO şi oferit de Comitetul Olimpic Japonez a revenit suedezilor Lars Gunnar Kall şi Stig Lennart Kall, care au renunţat la şansele de a câştiga o medalie la yachting pentru a ajuta doi competitori a căror barcă se scufundase.

S-au stabilit 45 de recorduri mondiale şi 76 olimpice, notează Emanuel Fântâneanu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Red. Publicaţiilor pentru Străinătate, 2000).

Au fost înmânate 553 de medalii, dintre care 173 de aur. 54 de ţări au obţinut puncte, 41 de ţări au obţinut medalii şi 26 de ţări au obţinut cel puţin o medalie de aur.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, 36 de medalii de aur, 26 de argint, 28 de bronz, locul al doilea, de URSS, 30 de medalii de aur, 31 de argint, 35 de bronz, iar locul al treilea, de Japonia, 16 medalii de aur, 5 de argint, 8 de bronz, arată olympics.com.

Cu cele 12 medalii, dintre care două de aur şi 4 de argint, reprezentanţii României s-au menţinut şi la această ediţie în rândurile elitei sportive a lumii, ocupând locul 12 în clasamentele pe puncte şi medalii, conform cosr.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiei din deschidere: olympics.com  

** Citiţi şi:

JO 2024: România la Jocurile Olimpice de vară din 1964