Preluarea de către Ungaria a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, anunţul Comisiei privind al şaselea pachet de investiţii pentru Balcanii de Vest, numirea a trei judecători şi a unui avocat general la Curtea de Justiţie a UE, sondajul centrului de cercetare ECFR (European Council on Foreign Relations) cu privire la poziţia europenilor faţă de situaţia din Ucraina etc, reprezintă o parte din evenimentele de la nivelul instituţiilor comunitare din perioada 1-5 iulie 2024.


Consiliul Uniunii Europene
*1 iulie: Ungaria a preluat de la Belgia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (1 iul. - 31 dec. 2024), fiind pentru a doua oară când deţine această poziţie. Priorităţile preşedinţiei ungare se învârt în jurul unui nou pact european privind competitivitatea, consolidarea politicii europene de apărare, o politică de extindere consecventă şi bazată pe merit, oprirea migraţiei ilegale, conturarea viitoarei politici de coeziune, o politică agricolă a UE orientată către fermieri sau abordarea provocărilor demografice, conform https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că pe parcursul semestrului în care Ungaria se va afla la conducerea Consiliului UE va propune celorlalţi parteneri măsurile restrictive pe care le aplică deja în ţara sa, cu scopul de a frâna imigraţia ilegală, informează EFE. "Preşedinţia ungară poate face propuneri pentru a opri imigraţia ilegală, dar liderii UE vor fi cei care vor decide împreună", a explicat pentru televiziunea publică premierul Orban, în contextul preluării de către Ungaria a preşedinţiei Uniunii Europene.

*4 iulie: Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul polonez, Donald Tusk, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la informaţiile de presă evocând o vizită din 5 iulie, la Moscova a prim-ministrului ungar, Viktor Orban, conform relatării AFP. "Preşedinţia prin rotaţie a UE nu are mandat pentru a se angaja în dialog cu Rusia în numele UE", a scris Charles Michel reţeaua X, la 4 iulie. "Poziţia Consiliului European este clară: Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nicio discuţie nu poate avea loc fără Ucraina", a adăugat el.
Donald Tusk a reacţionat şi el, scriind pe aceeaşi reţea socială: "Viktor Orban, zvonurile despre vizita dumneavoastră la Moscova nu pot fi adevărate, nu-i aşa?".
Potrivit site-ului de investigaţii online VSquare, specialist în Europa Centrală, precum şi RFE/RL, bazându-se pe surse anonime, Viktor Orban este aşteptat la 5 iulie 2024 în capitala Rusiei, la trei zile după o vizită neaşteptată la Kiev.


Comisia Europeană
*2 iulie: Comisia a anunţat un al şaselea pachet de investiţii, în valoare de 1,2 miliarde de euro, pentru Balcanii de Vest, sub cupola Planului Economic şi de investiţii al Uniunii. Acest pachet vizează infrastructura şi antreprenoriatul. Finanţarea totală pentru Balcanii de Vest, pentru perioada 2021-2027 are o valoare totală de 30 de miliarde de euro şi îşi propune să stimuleze redresarea zonei pe termen lung, să accelereze o tranziţie verde şi digitală şi să încurajeze cooperarea şi convergenţa regională cu UE, se menţionează pe site-ul Comisiei, https://ec.europa.eu/.

*3 iulie: Comisia a publicat concluziile celui de-al doilea raport privind starea deceniului digital (Digital Decade 2024 Report), care evaluează progresele înregistrate în atingerea obiectivelor şi ţintelor digitale stabilite pentru 2030 de Programul de politică al UE al Deceniului digital. Una dintre concluzii este că, pentru a se asigura că UE rămâne pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini ambiţiile de transformare digitală, ţările UE au nevoie de investiţii suplimentare în competenţe digitale, conectivitate de înaltă calitate şi inteligenţă artificială. O altă concluzie cheie a raportului este necesitatea ca ţările UE să-şi consolideze acţiunile şi să fie mai ambiţioase în atingerea obiectivelor Deceniului Digital, care sunt esenţiale pentru asigurarea viitoarei prosperităţi economice a UE. Raportul mai subliniază că există încă lacune notabile în îndeplinirea anumitor obiective. Reţelele de fibră ajung doar la 64% din gospodării, în timp ce reţelele 5G ajung doar la 50% din teritoriul UE şi performanţa lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate, conform https://commission.europa.eu/.


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
*3 iulie: Reprezentanţii guvernelor statelor membre au numit trei judecători şi un avocat general la Curtea de Justiţie a UE, ca parte a reînnoirii parţiale a compunerii acesteia în 2024. Astfel, mandatul lui Irmantas Jarukaitis în calitate de judecător a fost reînnoit, iar Bernardus Smulders şi Fredrik Schalin au fost numiţi pentru un prim mandat de judecători în cadrul Curţii. De asemenea, Rimvydas Norkus a fost numit pentru un prim mandat în calitate de avocat general al Curţii de Justiţie. Toate numirile au fost efectuate pentru un mandat care începe la 7 octombrie 2024 şi expiră la 6 octombrie 2030, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.


Sondaje
*3 iulie: Un sondaj al centrului de cercetare ECFR (European Council on Foreign Relations), realizat pe 15 ţări, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, dar şi Ucraina, arată că europenii rămân solidari cu Ucraina în faţa invaziei ruse şi sunt, în general, în favoarea creşterii livrărilor de arme către Kiev, însă sunt divizaţi cu privire la posibilul rezultat al războiului, conform relatării AFP. Ucrainenii, şi ei chestionaţi, rămân în marea lor majoritate împotriva oricărei concesii teritoriale faţă de Rusia.

De asemenea, majoritatea cred că războiul se va încheia pe baza unui acord negociat între beligeranţi (cu excepţia populaţiei din Ucraina şi Estonia, ţări în care majoritatea consideră că Kievul se va impune pe câmpul de luptă), potrivit sondajului efectuat în luna mai în rândul a 19.566 de persoane. Ei sunt, de asemenea, uniţi împotriva ideii de a trimite soldaţi să lupte în Ucraina.

În schimb, ei sunt mult mai divizaţi cu privire la poziţia pe care ar trebui să o adopte Europa - între un grup de ţări în care majoritatea populaţiilor lor consideră că europenii trebuie să ajute Ucraina să-şi recucerească teritoriile (Estonia, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia), un grup în care majoritatea consideră că Europa trebuie să încurajeze Ucraina să negocieze (Bulgaria, Grecia, Italia, Cehia, Elveţia), un grup indecis în care părerile sunt aproximativ împărţite între aceste două variante şi cei care nu îşi exprimă o opinie precisă asupra acestei chestiuni (Olanda, Spania, Franţa, Germania). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă)