A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Roma, în perioada 25 august - 11 septembrie 1960, potrivit olympics.com.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele italian Giovanni Gronchi.

"Cetatea Eternă" a primit învestitura în 1955, în faţa unor contracandidate ca Lausanne (Elveţia), Detroit (SUA), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Ciudad de Mexico (Mexic) şi Tokyo (Japonia).

"Cu multă imaginaţie, italienii au reuşit să creeze o atmosferă deosebită şi un cadru unic manifestărilor sportive, prin punerea în valoare a neasemuitelor vestigii antice: în interiorul Termelor lui Caracalla, roase adânc de vreme, s-au desfăşurat întrecerile de gimnastică; între zidurile Bazilicii lui Maxenţiu, sub cerul liber, 4.500 de spectatori aflaţi în tribune demontabile au putut urmări disputele luptătorilor, ca să nu mai vorbim de traseul de maraton de pe Via Appia Antica, probă care s-a încheiat noaptea, la lumina torţelor, în apropierea Colosseumului, sub Arcul lui Constantin", potrivit lucrării "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).

Au participat 5.338 de sportivi, 611 femei şi 4.727 bărbaţi, din 83 de ţări, care s-au întrecut în 150 de probe din 18 discipline sportive. Ţările debutante au fost Maroc, Sudan, San Marino şi Tunisia.

România a fost reprezentată de 109 sportivi, 90 de bărbaţi şi 19 femei, care au participat la 13 sporturi şi 65 de probe.

Pentru ţara noastră, cea mai pasionantă şi plină de satisfacţii întrecere a fost săritura în înălţime femei, unde Iolanda Balaş Sotter a uluit întreaga asistenţă. Rămasă singură de la 1,73 m, ea a sărit apoi 1,77 m, 1,81 m şi 1,85 m. Iolanda Balaş a devenit, astfel, prima femeie campioană olimpică din istoria sportului românesc.

A XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice / Iolanda Balaş (stg), medaliată cu aur la atletism (săritura în înălţime) şi Lia Manoliu (dr), la sosirea pe aeroport.

Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / AGERPRES FOTO/ARHIVA

Pentru prima dată, proba de 200 m a fost câştigată de un atlet care nu era nord-american, în persoana italianului Livio Berrutti, care a reuşit şi egalarea recordului mondial. La rândul său, germanul Armin Hary a devenit primul atlet non-american care s-a impus la 100 m.

Etiopianul Abebe Bikila a obţinut aurul la maraton, alergând desculţ. A fost primul african de culoare care a devenit campion olimpic, arată cosr.ro.

Gimnastul sovietic Boris Şahlin a obţinut patru medalii de aur, două de argint şi un bronz, care s-au adăugat la cele trei titluri de la Melbourne.

După ce a pierdut trei finale la rând, Iugoslavia s-a impus în turneul de fotbal. Reprezentativa de hochei pe iarbă a Indiei a fost învinsă de Pakistan.

Pugilistul afro-american Cassius Marcellus Clay (care ulterior şi-a luat numele de Muhammad Ali) a devenit campion olimpic la cat. 81 kg.

La vârsta de 20 de ani, atleta afro-americană Wilma Rudolph a devenit prima reprezentată a SUA triplă campioană la o Olimpiadă: la 100 m, 200 m şi ştafeta de 4x100 m.

La Jocurile Olimpice de vară de la Roma, au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale.

Au fost înmânate 502 medalii, dintre care 164 de aur. 51 de ţări au obţinut puncte, 43 de ţări au obţinut medalii şi 23 de ţări au câştigat cel puţin o medalie de aur.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de URSS, cu 43 de medalii de aur, 29 de argint, 31 de bronz. Pe locul al doilea s-a clasat SUA, cu 34 de medalii de aur, 21 de argint, 16 de bronz, iar pe locul al treilea a fost Italia, cu 13 medalii de aur, 10 de argint şi 13 de bronz, potrivit olympics.com.

Sportivii români au obţinut o serie de rezultate excelente, între care trei titluri de campioni olimpici. România a ocupat locul 10 după numărul de puncte şi locul 11 după cel al medaliilor de aur. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)

Foto deschidere: Delegaţia României la a XVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Roma, desfăşurate în perioada 25 august - 11 septembrie 1960