Olimpiada de vară din 1956, cunoscută oficial sub denumirea de Jocurile celei de-a XVI-a Olimpiade, a fost găzduită de Melbourne, Australia, în perioada 22 noiembrie - 8 decembrie. A fost prima ediţie a Jocurilor Olimpice care s-a desfăşurat în emisfera sudică.
 

Melbourne a fost ales la 28 aprilie 1949 drept oraş gazdă al competiţiei olimpice în defavoarea metropolelor Buenos Aires, Ciudad de Mexico, Montreal şi a altor şase oraşe americane.

Decizia în privinţa alegerii gazdei ediţiei din 1956 a fost îngreunată, printre altele, de faptul că în intervalul de timp stabilit pentru desfăşurarea competiţiei, în regiunile nordice era deja iarnă, perioadă în care sportivii de acolo se odihnesc în urma încheierii sezonului.

O altă dificultate a fost reprezentată de legea prohibitivă privind aducerea cailor pe pământul de la antipozi. Acest fapt a determinat organizatorii să mute competiţiile de echitaţie la Stockholm, în Suedia. Astfel, ediţia din 1956 a reprezentat o premieră, fiind prima Olimpiadă desfăşurată pe două continente. Întrecerile în care s-au folosit cabaline s-au desfăşurat în iunie, cu aproape şase luni mai devreme faţă de restul competiţiilor acestei ediţii a Jocurilor Olimpice.

Organizatorii de la Melbourne s-au confruntat de asemenea, cu alte dificultăţi privind gestionarea ediţiei. Criza Suezului a determinat Egiptul, Irakul şi Libanul să nu participe la Olimpiadă. La rândul lor, Ţările de Jos, Spania şi Elveţia au refuzat invitaţiile, în semn de protest faţă de invazia Ungariei de către forţele URSS. Cu două săptămâni înainte de deschiderea Olimpiadei, Republica Populară Chineză a decis să se retragă, pentru că se permisese Taiwanului să concureze.

Cu toate acestea, numărul ţărilor participante a fost de 67, cu doar două mai puţine faţă de ediţia din 1952. Au participat 3.342 de sportivi, dintre care 384 au fost femei. În programul olimpic au fost incluse 18 sporturi şi 151 de probe, dintre care 125 masculine şi 26 feminine, conform lucrării "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).

Delegaţia României a numărat 52 de sportivi, dintre care 12 femei, care au concurat la 10 sporturi.

Printre ţările debutante s-au numărat Etiopia, Uganda şi Malaezia. A fost introdusă floreta electrică, iar în cadrul ceremoniei de deschidere a fost intonat un nou imn olimpic, al compozitorului polonez Michal Spisak.

Comitetul Internaţional Olimpic a cerut celor două Germanii, RFG şi RDG, să participe cu o echipă comună, fapt care se va mai repeta la următoarele două ediţii.

Eroina ediţiei a fost gimnasta Agnes Keleti, din Ungaria, care a câştigat patru medalii de aur şi două de argint, notează cosr.ro. În 1956, gimnasta împlinise 35 de ani.

Alergătoarea australiană Betty Cuthbert a devenit "Fata de aur", după ce a câştigat de trei ori medalia de aur. Un alt australian, Murray Rose, a obţinut trei medalii la probele de înot. Înotătoarea Dawn Frazer, tot din Australia, a cucerit primele sale trei titluri olimpice.

Sprinterul american Bobby Morrow a fost medaliat cu aur la probele de 100 m, 200 m şi ştafetă 4x100 m.

Alergătorul sovietic Vladimir Kuţ a câştigat cursele de 5.000 şi 10.000 de metri, ambele cu un nou record olimpic. În total, atletul din Uniunea Sovietică a cucerit la această ediţie trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Francezul Alain Mimoun a cucerit aurul la maraton.

Pugilistul maghiar Laszlo Papp a devenit primul boxer din istorie care a cucerit, în total, trei titluri olimpice.

Marele gimnast sovietic Victor Ciukarin şi-a adăugat în palmares trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Tensiunile dintre sportivii unguri şi cei sovietici au culminat în meciul de polo, care a fost întrerupt înainte de fluierul de final, la scorul de 4-0 pentru Ungaria.

Echipa americană de baschet a dominat autoritar, reuşind să înscrie, în fiecare meci, de două ori mai multe puncte decât adversarii. Echipa de hochei pe iarbă a Indiei a cucerit aurul olimpic pentru a şasea oară consecutiv.

La iniţiativa lui John Ian Wing, australian născut în China, atleţii de diferite naţionalităţi au defilat împreună la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice, fără a fi grupaţi pe ţări, ca simbol al unităţii mondiale.

Au fost înmânate 494 de medalii, dintre care 159 de aur. Un număr de 44 de ţări au obţinut puncte, 38 de ţări au obţinut medalii şi 25 de state au obţinut cel puţin o medalie de aur, potrivit lucrării "România la Jocurile Olimpice".

Clasamentul pe naţiuni în cadrul Olimpiadei de Vară din 1956 a arătat astfel: pe primul loc URSS, cu 37 medalii de aur, 29 de argint şi 32 de bronz, apoi SUA, cu 32 de aur, 25 de argint şi 17 medalii de bronz, urmate de Australia, cu 13 medalii de aur, 8 de argint şi 14 de bronz.

România a reuşit să obţină 5 medalii de aur, 3 de argint şi 5 de bronz. S-a clasat pe locul 12 în clasamentul general pe medalii şi pe locul 9 în cel pe medalii de aur. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: olympics.com 

** Citiţi şi:

JO 2024: România la Jocurile Olimpice de vară din 1956