La 1 iulie 2024, Ungaria preia de la Belgia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Este pentru a doua oară când Ungaria deţine preşedinţia Consiliului.

Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite "trio-uri", pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.- dec. 2024). Sistemul de rotaţie permite fiecărui stat membru să preia preşedinţia UE o dată la 13,5 ani. Ungaria a mai deţinut preşedinţia Uniunii în perioada ianuarie-iunie 2011, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Preluarea de către Ungaria a preşedinţiei UE, la 1 iulie, are loc pe fondul modificărilor la nivelul instituţiilor europene ca urmare a alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie 2024.

Pentru actuala preşedinţie, Guvernul Ungariei a ales un logo care se bazează pe o invenţie ungară de renume mondial, şi anume cubul Rubik, inventat de Ernő Rubik, în 1974. A fost ales cubul Rublik, acesta simbolizând ingeniozitatea, creativitatea, gândirea strategică şi rafinamentul naţiunii maghiare. Pentru a finaliza cubul, se arată pe site-ul preşedinţiei ungare, https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/, este nevoie de perspectivă strategică, răbdare, disciplină şi precizie, calităţi esenţiale pentru preşedinţia Ungariei la Consiliul Uniunii Europene.

Ungaria va acţiona ca un broker onest în cooperare fidelă cu statele membre pentru a obţine pacea, securitatea şi prosperitatea în Europa într-o perioadă provocatoare, se mai arată pe site-ul https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

Întrucât 2024 este un an de tranziţie, preşedinţia maghiară va trebui să asigure continuitatea lucrărilor în cadrul Consiliului, în cooperare cu Parlamentul European şi Comisia Europeană nou înfiinţate, şi va trebui să înceapă punerea în aplicare a Agendei strategice 2024-2029, stabilind orientările pe termen lung pentru activitatea viitoare a Uniunii, se mai arată pe site-ul preşedinţiei.

Priorităţile preşedinţiei ungare se învârt în jurul unui nou pact european privind competitivitatea, consolidarea politicii europene de apărare, o politică de extindere consecventă şi bazată pe merit, oprirea migraţiei ilegale, conturarea viitoarei politici de coeziune, o politică agricolă a UE orientată către fermieri sau abordarea provocărilor demografice.

Adoptarea unui nou pact privind competitivitatea este o prioritate cheie a preşedinţiei Ungariei, pentru a restabili dezvoltarea economică şi a crea condiţiile pentru o creştere durabilă, aprofundarea pieţei interne, concentrarea pe sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, cooperarea internaţională şi asigurarea stabilităţii şi durabilităţii locurilor de muncă, informează https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

În contextul geopolitic şi de securitate actual, preşedinţia ungară va pune un accent deosebit pe consolidarea bazei tehnologice şi industriale europene de apărare, inclusiv pe inovarea în domeniul apărării şi pe îmbunătăţirea cooperării în domeniul achiziţiilor de apărare între statele membre, dincolo de implementarea Busolei strategice care defineşte principalele direcţii ale UE.

Cu privire la politica de extindere a Uniunii, preşedinţia ungară va avea în vedere procesul aderării Balcanilor de Vest, argumentând prin beneficiile în termeni economici, de securitate şi geopolitici aduse Uniunii Europene.

Totodată, preşedinţia ungară va acorda o atenţie deosebită dimensiunii externe a migraţiei, inclusiv cooperarea eficientă cu ţările terţe relevante, returnările mai eficiente şi soluţiile inovatoare pentru normele privind azilul.

Întrucât cel de-al 9-lea Raport de coeziune arată încă decalaje semnificative de dezvoltare între statele membre şi chiar în cadrul regiunilor, având în vedere că mai mult de un sfert din populaţia UE trăieşte în regiuni care nu ating 75% din nivelul mediu de dezvoltare al Uniunii, este nevoie ca viitoarea politică de coeziune a UE să fie bine structurată şi echilibrată.

Preşedinţia Ungariei va încuraja Consiliul Agricultură şi Pescuit să profite, în semestrul următor, de perioada de tranziţie instituţională şi să îndrume noua Comisie în formularea regulilor politicii agricole a Uniunii după 2027, pentru o economie competitivă şi rezistentă la criză.

Priorităţile trio-ului actual Spania-Belgia-Ungaria

Programul pe 18 luni al noului trio, care a debutat la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE din 27 iunie 2023.

În baza experienţei dobândite în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, trio-ul Spania-Belgia-Ungaria îşi continuă eforturile de intensificare a dialogului cu cetăţenii UE, împreună cu celelalte instituţii ale UE, în limitele competenţelor lor, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.

Temele prioritare ale trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria sunt, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/:
* evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
* contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
* continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
* continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
* punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
* punerea în aplicare a pachetului "Fit for 55";
* monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
* coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
* contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.

***

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului https://data.consilium.europa.eu/.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.hungarian-presidency.consilium.europa.eu