Ziua internaţională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară. S-a considerat că instituirea unei zile internaţionale a parlamentelor este deosebit de importantă într-un moment critic pentru democraţia parlamentară, când oamenii îşi pierd încrederea în instituţiile politice şi democraţia însăşi se confruntă cu provocările mişcărilor populiste şi naţionaliste, conform https://www.ipu.org/ şi https://www.un.org/.

În acest context, ONU consideră că, pentru ca democraţia să prospere, parlamentele, ca piatră de temelie a democraţiilor funcţionale, trebuie să fie puternice, transparente, responsabile şi reprezentative.

Aniversarea acestei zile a fost stabilită în 2018 de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin A/RES/72/278, care a recunoscut rolul parlamentelor în planurile şi strategiile naţionale şi în asigurarea unei mai mari transparenţe şi responsabilitate la nivel naţional şi global.

În 2024 se marchează cea de-a 135-a aniversare a Uniunii Interparlamentare, fiind un bun prilej de a vedea care sunt progresele pe care parlamentele le-au făcut în atingerea unor obiective cum ar fi reprezentativitatea, adaptarea la contextul actual, includerea mai multor femei şi tineri în legislative etc., conform paginii de Facebook International Day of Parliamentarism 2024.

Temele ediţiilor anterioare au fost: "Parliaments for the planet" (2023), "Citizen engagement and public participation in the work of parliaments around the world (2022)", "I Say Yes to Youth in Parliament!" (2021), "Member events for 2020 (2020)", "IPU's 130th anniversary!" (2019), conform https://www.ipu.org.

Regimurile parlamentare sunt acele regimuri caracterizate de un guvern responsabil în faţa parlamentului, noţiunea de democraţia parlamentară fiind produsul secolului al XX-lea, ce a urmat apariţiei şi extinderii sufragiului universal. Criteriul minim al democraţiei fiind considerat votul universal. În majoritatea ţărilor cu un regim de monarhie constituţională, precum Marea Britanie, Scandinavia sau Benelux, democraţia a fost introdusă mai târziu decât regimul parlamentar. Doar în unele monarhii autoritare a fost introdus sau păstrat votul universal, fără a avea însă şi un regim parlamentar cu guvern responsabil în faţa parlamentelor (ex: Franţa - 1851 sau Germania - 1871), se arată pe site-ul https://www.sciencedirect.com/.

În cercetările recente, conceptul de parlamentarism este definit prin prisma discuţiilor despre deliberare (parlamentară), reprezentare, responsabilitate şi suveranitate, sau prin prisma libertăţilor parlamentare (libertatea de exprimare, mandatul liber, alegerile libere etc). De asemenea, dezbaterile conceptuale recente din jurul parlamentarismului includ deficitul în creştere a legitimităţii parlamentelor naţionale, conform articolului "Parliamentarism: A Concept and its Practice" (Kari Palonen şi Zoltan Gabor Szucs) publicat pe site-ul https://ecpr.eu/.

În prezent, aproape fiecare ţară din lume are o formă de parlament, sistemele politice parlamentare clasificându-se în două categorii: bicameral şi unicameral. Din 190 de parlamente naţionale din lume, 78 sunt bicamerale (156 de camere) şi 112 sunt unicamerale, ceea ce înseamnă aproximativ 44.000 de membri în întreaga lume, conform https://www.ipu.org/.

Uniunea Interparlamentară
Uniunea Interparlamentară (UIP) a fost creată la 30 iunie 1889, într-o perioadă în care nu existau mijloace prin care guvernele şi parlamentele să coopereze la nivel internaţional. Ideea reunirii parlamentarilor din diferite ţări câştigase teren în rândul pacifiştilor în anii 1870 şi 1880, dar până în 1889 nimeni nu transformase ideea în realitate. Bazele Uniunii au fost puse de către englezii William Randal Cremer şi Frenchman Frederic Passy, laureaţi ai Nobelului pentru Pace. La 30 iunie 1889, Passy a fost ales preşedinte şi Cremer vicepreşedinte.

Trei ani mai târziu, grupul şi-a înfiinţat sediul, Biroul Interparlamentar, la Berna, în Elveţia, Albert Gobat fiind secretar general voluntar până în 1909. Eforturile acestor personalităţi au condus la crearea primei organizaţii politice internaţionale, oferind cadrul cooperării multilaterale între naţiuni de astăzi. Uniunea Interparlamentară a jucat un rol esenţial în înfiinţarea Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga în 1899, precum şi în în crearea Ligii Naţiunilor în 1919 şi a Naţiunilor Unite în 1945. Actuala denumire de Uniunea Interparlamentară datează din 1899, scrie https://www.ipu.org/.

În prezent, Uniunea Interparlamentară reuneşte 149 de parlamente. UIP îşi propune să ajute parlamentele să devină mai reprezentative, mai echilibrate în funcţie de gen, mai tinere, mai transparente, accesibile, responsabile şi eficiente.

Idealurile democratice ale UIP au fost consacrate în două declaraţii importante: Declaraţia privind criteriile pentru alegeri libere şi corecte (1994) şi Declaraţia Universală asupra Democraţiei (1997). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.ipu.org