Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană se reunesc în zilele de 27-28 iunie 2024, la Bruxelles, luând în discuţie numeroase subiecte între care: Agenda strategică 2024-2029, următorul ciclu instituţional al Uniunii, Ucraina, Orientul Mijlociu, securitate şi apărare, competitivitate, migraţie, politică externă etc, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Se preconizează că liderii UE vor adopta Agenda strategică 2024-2029, un plan ce stabileşte direcţia şi obiectivele Uniunii pentru perioada indicată. În ultimul an, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a condus discuţii cu liderii UE privind provocările şi priorităţile viitoare care trebuie incluse în agenda strategică, grupate în jurul ideilor de o Europă liberă şi democratică, o Europă puternică şi sigură, o Europă prosperă şi competitivă. De asemenea, se aşteaptă ca liderii să adopte o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare privind reformele interne care trebuie întreprinse de UE pentru a îndeplini ambiţiile pe termen lung şi pentru a-şi consolida capacitatea de a face faţă provocărilor din ce în ce mai complexe. La fiecare cinci ani, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European şi înainte de numirea fiecărei Comisii Europene, liderii UE convin asupra priorităţilor politice pentru viitor.

Liderii UE vor discuta şi despre numirile pentru următorul ciclu instituţional, în urma alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie 2024. În conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), Consiliul European are atribuţii în alegerea preşedintelui Consiliului European, în desemnarea candidatului pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Cu privire la Ucraina, în urma escaladării recente a situaţiei de către Rusia şi a intensificării atacurilor împotriva civililor şi a infrastructurii critice, şefii de stat şi de guvern ai Uniunii vor discuta despre sprijinul cuprinzător al UE pentru Ucraina, în special sprijinul militar. În acest context, aceştia vor discuta despre iniţiative lansate de statele membre în ceea ce priveşte muniţia şi rachetele şi sprijinul acordat în cadrul Instrumentului european pentru pace. Se aşteaptă şi discuţii despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte utilizarea activelor blocate ale Rusiei în vederea sprijinirii Ucrainei şi a reconstrucţiei acesteia sau despre parcursul Ucrainei către aderarea la UE, pe fondul primei conferinţe de aderare din 25 iunie 2024, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

Liderii UE vor lua în discuţie şi cele mai recente evoluţii din Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia din Gaza şi asistenţa umanitară, evoluţiile la nivelul regiunii, în special în Cisiordania şi Liban, încetarea imediată şi durabilă a focului, eliberarea necondiţionată a ostaticilor. UE reiterează colaborarea cu partenerii pentru a pune capăt crizei din Gaza şi pentru a evita o nouă escaladare a tensiunilor în regiune, precum şi pentru a realiza o pace durabilă şi trainică, pornind de la soluţia bazată pe coexistenţa a două state.

Securitatea şi apărarea reprezintă un alt subiect pe agenda Consiliului European. Liderii Uniunii vor discuta modalităţi de consolidare în continuare a bazei industriale şi tehnologice de apărare a UE, cu accent pe opţiunile de mobilizare a unei finanţări sporite pentru industria europeană de apărare. În perioada 2022-2024, UE a mobilizat 11,1 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru Ucraina. În plus, Norvegia a sprijinit aceste măsuri de asistenţă cu o contribuţie de aproximativ 36 de milioane de euro.

În ceea ce priveşte competitivitatea, în baza reuniunii Consiliului European din 17-18 aprilie 2024, liderii UE vor reveni la subiectul uniunii pieţelor de capital şi vor analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte acţiunile având ca scop sporirea competitivităţii UE, asigurarea rezilienţei economice, realizarea întregului potenţial al pieţei unice. Competitivitatea este şi una dintre priorităţile preşedinţiei ungare a Uniunii, ce va fi preluată de acest stat la 1 iulie 2024, conform https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu/.

Cu privire la migraţie, cea mai recentă evoluţie este dată de adoptarea de către Consiliu, la 14 mai 2024, a Pactului UE privind migraţia şi azilul. Scopul adoptării Pactului este sporirea eficacităţii sistemului european de azil şi întărirea solidarităţii între statele membre, permiţând reducerea sarcinii asupra acelor state membre în care sosesc majoritatea migranţilor.

Nu în ultimul rând, la Consiliul European din 27-28 iunie va fi abordată politica externă. Astfel, se va discuta situaţia din Georgia şi poziţia UE, având în vedere în special legea privind agenţii străini. Se va dezbate şi sprijinul acordat Republicii Moldova, pentru a aborda provocările generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi parcursul Republicii Moldova către aderarea la UE, în vederea primei conferinţe de aderare din 25 iunie 2024. Se vor lua în discuţie totodată modalităţi de elaborare a unei abordări strategice a Mării Negre.

***
La anterioara reuniune informală a Consiliului European, din 17 iunie 2024, s-a făcut bilanţul alegerilor europene din 6-9 iunie şi s-a pregătit terenul pentru luarea deciziilor în cadrul summitului UE din 27-28 iunie. Cu privire la alegerea preşedintelui Consiliului European, a preşedintelui Comisiei Europene sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat, în 17 iunie, că toate numirile sunt prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) şi că orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea UE în ceea ce priveşte geografia, dimensiunea ţării, genul şi afilierea politică, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor", adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.

Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.

Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

Klaus Iohannis participă la Consiliul European: Sprijinul pentru Ucraina, Republica Moldova - pe agendă