Discuţiile informale despre următorul ciclu instituţional, inclusiv despre posturile de conducere de la nivelul UE, în urma alegerilor pentru Parlamentul European, încheierea Acordului întemeiat pe Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, noul regulament privind consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă (EMSA), reînnoirea sancţiunilor UE ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă, până la 23 iunie 2025, contribuţia UE cu peste 750 de milioane de euro la Acceleratorul african de fabricare a vaccinurilor (AVMA) şi propunerea Comisiei Europene privind un buget anual al blocului comunitar de aproape 200 de miliarde euro pentru 2025 se numără printre evenimentele care au vizat activitatea Uniunii Europene în perioada 17-21 iunie 2024.


Consiliul European
La 17 iunie 2024, în urma alegerilor pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, a avut loc o reuniune informală, în cadrul căreia liderii UE au discutat despre următorul ciclu instituţional, inclusiv despre posturile de conducere de la nivelul UE, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul European este esenţial în desemnarea următoarelor posturi de importanţă majoră la nivelul UE, şi anume: alegerea preşedintelui Consiliului European; desemnarea candidatului pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene şi numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Reuniunea a reprezentat o ocazie de a face bilanţul alegerilor şi de a pregăti terenul pentru luarea deciziilor în cadrul următorului summit al UE din 27-28 iunie. Urmează ca preşedintele Charles Michel să continue discuţiile şi să iniţieze negocieri cu Parlamentul European şi cu ţările UE.

"Este foarte important să se garanteze transparenţa şi caracterul incluziv al procesului. Este responsabilitatea mea să mă asigur că toţi liderii au acelaşi nivel de informaţii şi date. Această reuniune a fost importantă în acest scop." a declarat preşedintele Charles Michel după reuniunea informală a liderilor.

Toate procesele de numire sunt prevăzute în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), unul dintre principalele tratate ale UE. Orice decizie a Consiliului European trebuie să reflecte diversitatea UE în ceea ce priveşte geografia, dimensiunea ţării, genul şi afilierea politică.


Consiliul Uniunii Europene
Consiliul a adoptat, la 17 iunie, în mod formal, o decizie privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului întemeiat pe Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării şi referitor la conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii marine în zonele care nu intră sub jurisdicţie naţională (Acordul BBNJ), cunoscut şi sub denumirea de Tratatul privind marea liberă. Acordul vizează protejarea oceanelor lumii şi gestionarea acestora în numele generaţiilor actuale şi viitoare în zonele care nu intră sub jurisdicţie naţională. Aceste zone reprezintă aproximativ două treimi din suprafaţa oceanelor şi 95% din volumul lor, indică https://www.consilium.europa.eu/.

În special, acordul se axează pe conservarea, refacerea şi menţinerea diversităţii biologice şi a ecosistemelor. În acest scop, sunt instituite măsuri pentru punerea în aplicare efectivă a acordului şi pentru o mai bună coordonare internaţională: resursele genetice marine, inclusiv împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor; instituirea zonelor marine protejate; obligaţii, norme şi proceduri privind evaluările impactului asupra mediului; consolidarea capacităţilor şi transferul de tehnologie marină; UE şi statele sale membre s-au angajat îndeosebi să adopte o procedură ambiţioasă şi eficace de instituire a unor zone marine protejate. Fără zone marine protejate în marea liberă şi pe fundul mării, obiectivul de a proteja 30% din oceane până în 2030 nu va fi atins niciodată.

Acest obiectiv, denumit obiectivul "30x30", a fost convenit în contextul Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Odată cu intrarea în vigoare a acordului BBNJ, această aspiraţie se poate transforma în realitate şi va reprezenta un adevărat punct de cotitură pentru sănătatea oceanelor noastre. Acordul BBNJ va intra în vigoare la 120 de zile după ce 60 de ţări sau organizaţii îşi vor fi depus instrumentul lor de ratificare, de aprobare, de acceptare sau de aderare, iar 7 ţări au făcut deja acest lucru. Consiliul a autorizat Comisia, la 19 martie 2018, să participe, în numele Uniunii, la negocierile privind Acordul BBNJ. În urma încheierii cu succes a negocierilor în iunie 2023, acordul a fost semnat de către UE, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.

Consiliul a adoptat, la 18 iunie, poziţia de negociere (abordare generală) cu privire la un nou regulament privind consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Siguranţă Maritimă (EMSA). Acesta este ultimul act legislativ care face parte din aşa-numitul pachet legislativ privind "siguranţa maritimă". Restul propunerilor legislative au fost convenite provizoriu de colegiuitori la începutul acestui an şi se preconizează că vor fi adoptate oficial de Consiliu în toamna anului 2024, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.

Paul Van Tigchelt, viceprim-ministru şi ministrul justiţiei şi Mării Nordului al Belgiei, a declarat, cu acest prilej, că "am depus eforturi susţinute şi am reuşit să convenim asupra unui întreg pachet legislativ privind siguranţa maritimă în timp record în cadrul Consiliului. Decizia de astăzi pune bazele pentru un transport maritim mai sustenabil, mai sigur şi mai curat, oferind un cadru solid şi adaptat exigenţelor viitorului pentru asistenţa acordată de Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă statelor membre şi Comisiei pentru a răspunde în mod eficace nevoilor în continuă evoluţie ale sectorului maritim".

Noul regulament urmăreşte să actualizeze mandatul EMSA pentru a ancora şi a reflecta mai bine noile sarcini ale agenţiei în domeniul prevenirii poluării şi al răspunsului la acestea, al decarbonizării, al digitalizării, al supravegherii şi al sensibilizării în domeniul maritim. Prin urmare, EMSA va fi mandatată din punct de vedere juridic să îndeplinească aceste sarcini şi să sprijine statele membre şi Comisia cu asistenţa tehnică, operaţională şi ştiinţifică necesară pentru a asigura siguranţa şi securitatea maritimă, precum şi tranziţia verde şi digitală a sectorului. Revizuirea urmăreşte, de asemenea, să garanteze faptul că agenţia dispune de resurse umane şi financiare adecvate pentru a-şi îndeplini rolul.

Direcţia generală a propunerii Comisiei a fost menţinută în poziţia Consiliului. Cu toate acestea, Consiliul a introdus mai multe modificări cu privire la următoarele aspecte ale propunerii: acesta concentrează activitatea agenţiei pe sarcinile sale principale, fără a exclude preluarea unor sarcini suplimentare, dacă şi atunci când statele membre şi Comisia consideră că este necesar şi adecvat ca urmare a evoluţiilor din domeniul maritim; drepturile şi obligaţiile statelor membre şi - nu în ultimul rând - implicaţiile bugetare ale noilor sarcini trebuie luate întotdeauna în considerare; în ceea ce priveşte guvernanţa, ponderea statelor membre în consiliul de administraţie a fost consolidată şi s-a asigurat implicarea corespunzătoare a acestuia din urmă în procesul decizional; posibilitatea acordată consiliului de administraţie de a înfiinţa comitete şi grupuri de lucru, dacă este necesar, a fost menţinută, asigurând astfel flexibilitatea necesară, precum şi evaluarea de la caz la caz a nevoilor şi resurselor. În urma adoptării mandatelor de negociere ale Consiliului (abordări generale), preşedinţia care urmează să preia mandatul poate începe discuţiile cu Parlamentul European cu privire la acest dosar.

La 17 iunie, Consiliul a decis să reînnoiască sancţiunile introduse de UE ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă, până la 23 iunie 2025, potrivit https://www.consilium.europa.eu/. Măsurile restrictive în vigoare au fost introduse pentru prima dată în iunie 2014 şi includ interdicţii care vizează importurile în UE de produse originare din Crimeea şi Sevastopol, anexate ilegal, precum şi investiţiile în infrastructură sau financiare şi serviciile de turism din Crimeea sau Sevastopol, anexate ilegal. De asemenea, exporturile de anumite bunuri şi tehnologii către societăţi din Crimeea sau destinate utilizării în Crimeea în sectoarele transporturilor, telecomunicaţiilor şi energiei sau pentru prospectarea, explorarea şi producţia de petrol, gaze şi resurse minerale sunt supuse restricţiilor UE.

UE nu recunoaşte şi condamnă în continuare anexarea ilegală a Crimeei şi a Sevastopolului de către Federaţia Rusă ca o încălcare a dreptului internaţional.

Începând din 2022, Rusia a încălcat şi mai mult suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei prin războiul său de agresiune neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei. UE rămâne neclintită în angajamentul său faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor acesteia recunoscute la nivel internaţional şi faţă de dreptul său inerent la autoapărare împotriva agresiunii Rusiei şi se dedică punerii în aplicare depline a politicii sale de nerecunoaştere.

Comisia Europeană
Uniunea Europeană şi statele sale membre au anunţat că vor contribui cu peste 750 de milioane de euro (mai mult de 800 de milioane de dolari), inclusiv cu aproape 220 de milioane de euro (233 de milioane de dolari) din bugetul UE, la Acceleratorul african de fabricare a vaccinurilor (AVMA) lansat la Paris, la 20 iunie 2024. Prin acest instrument inovator, dezvoltat de Gavi, Alianţa Vaccinurilor împreună cu Centrele Africane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (Africa CDC), va fi posibilă creşterea predictibilităţii cererii de vaccinuri fabricate în Africa. Important este că va sprijini, de asemenea, creşterea durabilă a bazei de producţie a Africii şi va contribui la dorinţa Uniunii Africane de a produce majoritatea vaccinurilor necesare ţărilor africane de pe continent. UE şi statele sale membre Franţa, Germania, Irlanda, Italia şi Luxemburg sunt împreună cel mai mare contributor la iniţiativă. AVMA va completa iniţiativa actuală Team Europe privind Fabricarea şi Accesul la Vaccinuri, Medicamente şi Tehnologii de Sănătate în Africa (MAV+), conform https://ec.europa.eu/.

Se aşteaptă ca African Vaccine Manufacturing Accelerator să achiziţioneze peste 800 de milioane de doze produse în Africa în următorul deceniu. De asemenea, are potenţialul de a îmbunătăţi pregătirea şi răspunsul la pandemie şi focarele din Africa şi de a sprijini securitatea globală a sănătăţii. În aceste scopuri, va pune la dispoziţia producătorilor mai mult de 1 miliard de euro (1,1 miliarde de dolari), ca o modalitate de a compensa costurile mari de pornire şi de a asigura cererea. Iniţiativa va diversifica setul de furnizori globali de vaccinuri, cu o ţintă ca cel puţin patru producători africani de vaccinuri să intre pe piaţă într-un mod durabil. Sprijinirea producţiei de vaccinuri, promovând în acelaşi timp accesul echitabil la produse de sănătate esenţiale, tehnologii şi servicii de asistenţă medicală primară este o oportunitate de a viza mai multe obiective de dezvoltare şi priorităţi geopolitice împărtăşite de UE şi Uniunea Africană. Acestea includ crearea de locuri de muncă, diversificarea lanţurilor valorice globale şi inovarea.

Ca parte a strategiei UE Global Gateway, UE, statele sale membre şi instituţiile financiare europene au investit în capacitatea Africii de fabricare a vaccinurilor folosind o abordare de 360 de grade. Prin iniţiativa MAV+, Team Europe lucrează pentru a crea un mediu favorabil pentru industrie, pentru a sprijini formarea unei forţe de muncă calificate în sector, pentru a consolida mediul de reglementare şi pentru a sprijini cercetarea şi transferul de tehnologie din Africa. Această iniţiativă emblematică promovează în cele din urmă accesul echitabil la produse de sănătate de calitate, sigure, eficiente şi accesibile. Alături de contribuţia AVMA, Team Europe dedică un total de aproximativ 2 miliarde euro acestei agende, în strânsă colaborare cu partenerii africani şi internaţionali.

Comisia Europeană a propus, potrivit unui comunicat de presă din 19 iunie 2024, un buget anual al UE de aproape 200 de miliarde euro pentru 2025, consolidat cu 72 de miliarde euro colectate în cadrul planului de redresare post-COVID, NextGenerationEU. Acesta este menit să finanţeze priorităţile UE şi să contribuie la abordarea provocărilor actuale şi viitoare. Propunerea Comisiei va fi discutată şi adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul UE, conform https://commission.europa.eu/.

Bugetul UE permite ţărilor UE să realizeze împreună mai mult decât ar putea pe cont propriu, de exemplu prin finanţarea de proiecte de infrastructură sau prin răspunsul la crize. Prin punerea în comun a resurselor, reunirea şi sprijinirea tuturor ţărilor UE, a cetăţenilor acestora şi a altor ţări, bugetul UE consolidează economia şi poziţia geopolitică a Europei.

Bugetul UE este finanţat în principal dintr-o proporţie din venitul naţional brut al fiecărei ţări, taxele vamale la importurile din afara UE, o mică parte din TVA colectată de fiecare ţară din UE şi o contribuţie bazată pe cantitatea de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate în fiecare ţară din UE.

Fondurile din bugetul 2025 vor fi cheltuite acolo unde pot aduce cea mai mare diferenţă, în funcţie de nevoile ţărilor UE şi ale partenerilor UE din întreaga lume. Banii vor încuraja tranziţia verde şi tranziţia digitală, vor crea locuri de muncă, vor finanţa sprijinul UE pentru Ucraina şi vor contribui la abordarea provocărilor legate de migraţie şi a crizei din Orientul Mijlociu. De asemenea, vor spori capacitatea de a răspunde în faţa dezastrelor naturale şi vor finanţa sprijinul pentru tehnologiile critice esenţiale. În plus, bugetul va finanţa toate proiectele şi politicile în curs ale UE în domeniile agriculturii, dezvoltării regionale, cercetării şi inovării, acţiunilor climatice, apărării, sănătăţii, securităţii, infrastructurii prin satelit şi multe altele. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)