Meryl Streep este considerată de mulţi cea mai importantă actriţă în viaţă, datorită măiestriei de a uimi audienţa atât în producţii dramatice, cât şi în comedii sau musicaluri. A fost nominalizată la Premiile Academiei Americane de 21 de ori şi a câştigat Oscarul de trei ori pentru rolurile interpretate în producţiile: ''Kramer contra Kramer'' (1980), ''Alegerea Sophiei'' (1983) şi ''Doamna de Fier'' (2012). Cele mai recente aprecieri le-a primit pentru interpretarea din serialul ''Crime în imobil'' (2023-2024), rolul aducându-i, printre altele, o nominalizare la Globurile de Aur şi un premiu la Critics Choice Awards, potrivit www.imdb.com.

Mary Louise Streep s-a născut la 22 iunie 1949, în Summit, statul New Jersey, conform www.simplystreep.com.

Vedetă incontestabilă a anilor '80, datorită talentului demonstrat în producţii dramatice, renumită pentru profesionalismul şi sensibilitatea ei, Meryl Streep a dovedit încă de copil ambiţiile actoriceşti. Şi-a început cariera de actriţă pe scena din New York, la sfârşitul anilor '60, şi a apărut în câteva producţii de pe Broadway. A fost distribuită în filme artistice în anii '70 şi la scurt timp s-a bucurat de primele nominalizări şi distincţii.

În 1971 îşi ia licenţa în ştiinţe teatrale, la Colegiul Vassar din New York. Ulterior a urmat cursurile de actorie ale Universităţii Yale, pe care a absolvit-o în 1975, potrivit sursei citate. După terminarea studiilor se mută la New York şi joacă în şapte piese, cel mai important rol fiind cel din ''27 de vagoane pline cu bumbac'', de Tennessee Williams.

În 1976, obţine primul său rol de cinema, în pelicula ''Julia''. Doi ani mai târziu, joacă rolul principal în filmul ''Vânătorul de cerbi''. În 1978, interpretează personajul Inga Helms din serialul de televiziune ''Holocaust'', pentru care a obţinut Premiul Emmy şi Premiul Academiei Britanice. Un an mai târziu filmează peliculele de succes ''Manhattan'', ''Seducţia lui Joe Tynan'' şi ''Kramer contra Kramer''.

În 1982, este recompensată cu Globul de Aur pentru rolul principal din ''French Lieutenant's Woman'' (Nevasta locotenentului francez). În 1983, câştigă premiul Oscar pentru rolul principal din pelicula ''Sophie's Choice'' (Alegerea Sophiei).

În 1989, este desemnată cea mai bună actriţă la Cannes, pentru ''Un strigăt în noapte''. În următorul deceniu, este nominalizată la premiile Oscar pentru producţiile ''Postcards from the Edge'' (1990), ''The Bridges of Madison County'' (1995), ''One True Thing (1998) şi ''Music of the Heart'' (1999).

La începutul noului mileniu, Meryl Streep a avut cea mai intensă activitate. În 2002, a apărut pe afişul a două filme apreciate - ''The Hours'' (Orele) şi ''Adaptation''. Pentru portretizarea personajului Susan Orlean, din ''Adaptation'', a fost nominalizată la Oscar şi recompensată cu Globul de Aur. În 2003, Streep a apărut pe micul ecran în adaptarea pentru televiziune a premiatului film ''Angels in America'', pentru care a primit premiul Emmy.

Au urmat roluri în care şi-a arătat abilităţile comice în ''Manchurian Candidate'' (Candidatul manciurian) (2004), ''Prime'' (2005) şi ''The Devil Wears Prada'' (Diavolul se îmbracă de la Prada) (2006), cel din urmă aducându-i nominalizări la Oscar, SAG şi Golden Globe pentru cea mai bună interpretare feminină.

În anii următori a apărut pe marele ecran în musicalurile ''A Prairie Home Companion'' (2006) şi ''Mamma Mia!'' (2008), al cărui succes se reflectă în numeroasele nominalizări primite şi continuarea poveştii într-o nouă ecranizare - "Mamma Mia! Here We Go Again", zece ani mai târziu.

Pentru rolul Juliei Child, faimoasă în domeniul gastronomic, din pelicula ''Julie & Julia'', realizată după romanul cu acelaşi nume, a fost răsplătită cu un Glob de aur şi o nominalizare la Oscar.

În 2011, primeşte numeroase aprecieri pentru performanţa din ''The Iron Lady'' (Doamna de fier), unde o înfăţişează pe Margaret Thatcher. La discursul susţinut la primirea premiului Oscar, Meryl Streep a mărturisit: ''Când mi-au spus numele, am avut sentimentul că aud jumătate din America spunând 'oh, nu, de ce ea din nou?'' '.

În 2014, actriţa a apărut în trei producţii: "The Homesman", "The Giver" (Darul lui Jonas) şi "Into the Woods''. "The Giver" este o adaptare după romanul de adolescenţi cu acelaşi nume, a cărei acţiune se petrece în anul 2048. Pentru adaptarea Disney a musicalului de pe Broadway "Into the Woods', actriţa a fost nominalizată din nou la Premiile Academiei pentru cel mai bun rol feminin secundar.

În 2015, a avut roluri în "Ricki and the Flash" şi "Suffragette". Anii următori, rolurile principale din "Florence Foster Jenkins" (2016) şi "The Post" (2017) îi aduc noi nominalizări la premiile Oscar. În 2018, apare într-un rol secundar în "Mary Poppins Returns".

În 2019, a apărut în serialul de succes "Big Little Lies" (Marile minciuni nevinovate), bazat pe bestseller-ul scriitoarei Liane Moriarty, în comedia ''The Laundromat'', adaptarea cărţii ''Secrecy World'', de Jake Bernstein, despre scandalul Panama Papers şi în ''Little Women'' (Fiicele doctorului March), după romanul cu acelaşi nume scris de Louisa May Alcott.

Din 2020, Meryl Streep a putut fi admirată pe marile ecrane în producţiile ''Balul'' (2020), ''Lasă-i să vorbească'' (2020), ''Don't Look Up'' (Nu priviţi în sus) (2021). A dat vocea lui Eleanor Roosevelt în miniseria ''The U.S. and the Holocaust'' (2022).

Au urmat rolurile Eve în serialul ''Extrapolations'' (2023) şi Loretta Durkin în ''Only Murders in the Building'' (Crime în imobil).

Pe lângă activitatea aproape neîntreruptă din lumea filmului, Meryl Streep a fost implicată activ în cauze apropiate de sufletul său: în aprilie 2015, a finanţat un laborator de scenaristică pentru femei peste 40 de ani, numit Writers Lab. De asemenea, a devenit purtător de cuvânt al National Women's History Museum (Muzeul naţional de istorie a femeilor) din Virginia, potrivit www.simplystreep.com. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.imdb.com