A III-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat în perioada 1 iulie-24 noiembrie 1904, la Saint Louis, în Statele Unite ale Americii, potrivit olympics.com.

Performanţele excelente ale Statelor Unite ale Americii la primele două ediţii ale JO moderne, precum şi nivelul economic avansat au determinat Comitetul Internaţional Olimpic să acorde dreptul de organizare a acestei ediţii unui oraş american.

Iniţial, în 1901, a fost desemnat drept gazdă oraşul Chicago, dar cum în 1904 se împlinea un secol de la recâştigarea teritoriului Louisiana de la francezi, preşedintele de atunci al SUA, Theodore Roosevelt, a obţinut dreptul ca întrecerile olimpice să aibă loc la Saint Louis.

Pentru o bună desfăşurare a Olimpiadei, Universitatea Washington a pus la dispoziţie bazele sale sportive, bine utilate pentru acea vreme, astfel că întrecerile au fost centralizate şi au beneficiat de condiţii net favorabile celor din primele două ediţii. A fost construit şi un stadion de 15.000 de locuri.

Nivelul performanţelor a fost mult mai ridicat faţă de ediţia de la Paris, înregistrându-se şi câteva recorduri. Totuşi, distanţa mare şi costul ridicat al unei deplasări la St. Louis au determinat o participare foarte redusă a sportivilor de pe alte continente. Traversarea oceanului prezenta, la începutul secolului XX, destule dificultăţi.

Ca şi la ediţia precedentă, întrecerile sportive au fost înglobate în programul Târgului Internaţional, acesta fiind motivul pentru care durata JO a ajuns la aproape cinci luni, notează cosr.ro.

Ceremonia de deschidere a fost oficiată de Francis Field, preşedintele Târgului Internaţional. Au participat 651 de sportivi (dintre care 645 de bărbaţi şi 6 femei) care au reprezentat 12 ţări şi care s-au întrecut în 95 de probe din 22 de discipline sportive. Doar 62 de concurenţi proveneau din afara SUA. În premieră, au fost introduse discipline sportive precum box, lupte libere şi proba de decatlon.

Atletismul a constituit atracţia întrecerilor olimpice de la St. Louis. Recordul de 21,6 secunde la proba de 200 m, stabilit de "Meteoritul din Milwaukee", Archie Hahn, avea să dăinuiască 28 de ani. Acelaşi atlet a obţinut aurul olimpic şi la probele de 60 m şi 100 m. Compatriotul său Ray Ewry a învins în toate săriturile fără elan. Probele de înot, desfăşurate în condiţii nepotrivite şi pe distanţe aproximative, au fost câştigate, în majoritate, de sportivii germani şi unguri.

Americanul Thomas Hicks a câştigat proba de maraton, după descalificarea compatriotului său Fred Lorz.

Vedeta ediţiei a fost gimnastul american Anton Heida, cu cinci medalii de aur şi una de argint, notează cosr.ro. Un alt gimnast american, George Eyser, a obţinut şase medalii, deşi a concurat cu o proteză la piciorul stâng, notează olympics.com.

Cu excepţia scrimei, dominată de cubanezi, şi a turneului de fotbal, câştigat de canadieni, aproape toate celelalte întreceri au fost monopolizate de sportivii ţării gazdă.

Statele Unite s-au situat în fruntea clasamentului, cu 76 de medalii de aur, 78 de argint şi 77 de bronz. La mare distanţă, a urmat Germania, cu 4 medalii de aur, 5 de argint şi 6 de bronz, conform olympics.com.

România nu a avut reprezentanţi la această ediţie.

La JO de la St. Louis a fost pentru prima dată când primii trei clasaţi au primit, în ordinea locurilor, medalii de aur, argint şi bronz. Pentru prima dată în istoria atletismului, juriul a decis sancţionarea startului greşit. De asemenea, la proba de maraton au participat şi Len Tau şi Jan Mashiani, din tribul Tswana, primii africani la Olimpiadă. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: olympics.com