Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România este marcată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în fiecare an, la data de 29 iunie. "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel vor fi consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România", potrivit prevederilor celor două protocoale (1993, art.15; 1997, art.10) semnate între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei, privind desfăşurarea activităţii religioase în sistemul penitenciar românesc, notează https://anp.gov.ro/.

La nivelul anului 2022, un număr de 36 de preoţi din Patriarhia Română activau în sistemul penitenciar din ţara noastră. Pe tot parcursul anului, dar mai ales în preajma sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, la capelele de penitenciar sunt organizate diferite evenimente liturgice şi catehetice în beneficiul persoanelor private de libertate, potrivit https://basilica.ro/.

În 2004, a intrat în vigoare Legea nr. 293 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, având loc demilitarizarea personalului de penitenciare. A fost aprobată H.G. nr. 1849/2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care defineşte şi reglementează concret şi transparent structura organizatorică a instituţiei. S-a stabilit apartenenţa instituţiei la sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit https://legislatie.just.ro/.

Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) sunt reglementate, în prezent, prin Hotărârea Guvernului nr. 756 din 12 octombrie 2016 publicată în Monitorul Oficial din nr. 849 din 26 octombrie 2016. Potrivit acesteia, ANP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei. De asemenea, ANP şi unităţile subordonate fac parte din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului şi constituie sistemul administraţiei penitenciare. Personalul din sistemul administraţiei penitenciare este constituit din funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici şi din personal contractual.

În anul 2022, România a atins cel mai redus procent de recidivişti în populaţia încarcerată din ultimii 13 ani: 36%. În ceea ce priveşte locurile de detenţie insuficiente, până la sfârşitul anului 2023 urmau a fi date în folosinţă 1.275 de locuri noi de detenţie, obligaţie asumată prin Memorandumul Rezmives, conform discursului ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, cu prilejul marcării acestei zile în 2023, potrivit https://www.just.ro/.

Prima atestare documentară a unui aşezământ de detenţie datează din secolul al XIV-lea, la Ocna Trotuşului, iar în secolul al XVII-lea au apărut primele legiuiri care vizau aplicarea pedepselor, respectiv Pravila Mică de la Govora din 1640 şi "Cartea Românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti (...)", tipărită în timpul domniei lui Vasile Lupu. Primele închisori construite au apărut în Transilvania, între 1700-1800. Sistemul penitenciar a cunoscut, în perioada 1828-1834, o serie de transformări şi de modernizări. În Ţara Românească a apărut Regulamentul organic (1832-1833), prin care au fost organizate temniţele, iar în 1851 - Regulamentul pentru închisoarea capitalei (Iaşi), prin care s-a oprit insulta şi bătaia arestaţilor, potrivit broşurii de prezentare a ANP publicată pe https://anp.gov.ro/.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat, în 1862, ca administraţia temniţelor să se desfiinţeze, sistemul penitenciar din Moldova să se aplice şi în Muntenia şi a aprobat Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare şi cele de binefacere din România. În 1874, a apărut Regulamentul general pentru penitenciarele centrale, aplicat până în 1930, care a instituit regimul de izolare celulară noaptea şi lucrul în comun ziua, preluând, astfel, elemente din regimul de detenţie Auburian.

Legea din 1929 pentru organizarea penitenciarelor şi institutelor de prevenţie a instituit sistemul progresiv englez. Regulamentul asupra regimului de executare a pedepselor (1938) a fost una din cele mai evoluate reglementări europene în materie din acea perioadă. În 1969 au fost elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 şi a Regulamentului de aplicare a acesteia, în urma adoptării de către ONU în 1955 a "Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor", rămas în vigoare până în anul 2003. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)