Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici este marcată, anual, la 15 iunie. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, conform www.un.org.

Pentru ediţia de anul acesta, ONU ne propune să reflectăm la situaţia persoanelor vârstnice aflate în situaţii limită. "Urgenţe precum dezastrele naturale, pandemiile sau conflictele afectează disproporţionat de mult persoanele în vârstă. Este crucial să avem pregătite planuri de intervenţie care să ia în considerare nevoile speciale ale acestei categorii, care întâmpină dificultăţi locomotorii, probleme cronice de sănătate şi izolare socială. Aceşti factori pot reprezenta obstacole în calea accesului la ajutor, evacuare sau asistenţă medicală promptă. Mai mult, stresul şi haosul specifice situaţiilor de urgenţă cresc riscul de abuz asupra vârstnicilor, de natură fizică, emoţională, financiară sau, pur şi simplu, neglijenţă", se arată pe www.un.org.

Drept urmare, ONU apelează la guverne, organizaţii de binefacere şi comunităţi locale să acorde o atenţie sporită situaţiei celor în vârstă în timpul crizelor. Educarea şi pregătirea pentru situaţiile de urgenţă trebuie să constituie priorităţi atât pentru autorităţile implicate, cât şi pentru publicul larg.

În ziua de 14 iunie 2024, la sediul ONU din New York este programată o conferinţă dedicată Zilei mondiale de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici.

Conform estimărilor ONU, până în anul 2030, numărul persoanelor de peste 60 de ani va creşte cu 38%, de la 1 miliard, la 1,4 miliarde. Abuzul asupra vârstnicilor există atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, cu o frecvenţă de la 1% la 10%. Astfel, este imperativă găsirea unor soluţii care să asigure îngrijirea şi respectarea drepturilor oamenilor în vârstă.

Punctul de plecare pentru ediţia din 2023 a Zilei mondiale de conştientizare a abuzului a fost studiul "Combaterea abuzului asupra vârstnicilor: cinci priorităţi pentru Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase (2021-2030)", publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 15 iunie 2022, conform who.int. Potrivit raportului OMS, una din şase persoane cu vârsta de peste 60 de ani este supusă unui abuz, în interiorul comunităţii, cel puţin o dată pe an. În cadru instituţionalizat, rata abuzurilor este chiar mai mare.

La 6 decembrie 2023, Fundaţia Regală Margareta a României a lansat Campania "Răspunde cu suflet vârstnicilor singuri!", pentru a sprijini de sărbători şi pe parcursul anului 2024 seniorii aflaţi în situaţii dificile de viaţă. "'Răspunde cu suflet vârstnicilor singuri!' este îndemnul adresat antreprenorilor şi liderilor din companii, pe care Fundaţia Regală îi invită să se alăture eforturilor de a susţine nevoile urgente ale vârstnicilor, pentru care timpul nu mai este un aliat. Investirea a 20% din impozitul pe profit sau venit din anul 2023 şi/sau redirecţionarea impozitului neutilizat în 2022 prin Declaraţia 177 reprezintă o mare oportunitate de a folosi taxele pentru o cauză concretă", potrivit unui comunicat transmis AGERPRES.

În 2023, datele statistice oferite de Institutul Naţional de Statistică referitoare la seniorii din România erau, în continuare, îngrijorătoare: populaţia rezidentă de vârstnici peste 65 de ani depăşea 3,7 milioane de persoane, iar aproape 1,9 milioane dintre ei au rămas singuri (luând în calcul seniorii cărora le-au murit partenerii şi pe cei necăsătoriţi sau divorţaţi). Conform indicatorilor statistici ai Casei Naţionale de Pensii Publice privind pilonul I, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost în noiembrie 2023 de 2.009 lei.

În 2022, Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici s-a desfăşurat sub sloganul "Combătând abuzul asupra vârstnicilor" ("Combating Elder Abuse"). A fost o ediţie specială, din două motive. În primul rând, anul 2022 a marcat debutul iniţiativei ONU desfăşurată sub titlul "Deceniul îmbătrânirii sănătoase". Timp de zece ani, sub umbrela ONU, organizaţiile implicate în îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor în vârstă îşi unifică eforturile pentru a ridica standardele de viaţă atât ale vârstnicilor, cât şi ale familiilor acestora şi comunităţilor din care ei fac parte.

În al doilea rând, în 2022 s-au împlinit 20 de ani de la "A doua Adunare Mondială privind îmbătrânirea", care s-a desfăşurat la Madrid, între zilele de 8 şi 12 aprilie 2002. Prima astfel de adunare avusese loc la Viena, în 1982. La Madrid, a fost adoptat un Plan de Acţiune revizuit, adaptat realităţilor sociale, culturale, economice şi demografice ale secolului XXI.

În raportul întocmit la finalul evenimentului de la Madrid, se arată: "Noi, reprezentanţii Guvernelor care s-au întâlnit în cadrul Celei de-a doua Adunări Mondiale privind îmbătrânirea, am decis să adoptăm un Plan Internaţional de Acţiune privind îmbătrânirea, ca răspuns la provocările ridicate de îmbătrânirea populaţiei din secolul XXI şi să promovăm dezvoltarea unei societăţi care să includă interesele tuturor grupelor de vârstă. Ne angajăm să acţionăm la toate nivelurile, de la cele naţionale şi până la cele internaţionale, urmărind prioritar trei direcţii: persoanele în vârstă şi dezvoltarea; promovarea sănătăţii şi bunăstării vârstnicilor; încurajarea formării mediilor sociale prietenoase şi favorabile vârstnicilor", potrivit documents-dds-ny.un.org.

Abuzul faţă de vârstnici este definit, potrivit sursei amintite, ca fiind ''orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă''. Se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)